Pe ce cheltuie Hidroelectrica 3 mld. lei anual

Cele mai mari cheltuieli ale Hidroelectrica, de peste 1,25 mld. lei, sunt cu energia electrica si apa consumate in procesul de productie.

Compania a avut anul trecut cheltuieli cu apa de 303 mil. lei, de 2,4 ori mai mari decât în 2010, dupa ce societatea Apele Române, controlata tot de stat, a majorat redeventele pentru apa industriala. Hidroelectrica este în litigiu cu Apele Române din aceasta cauza. Compania are facturi restante fata de furnizorul de apa în valoare de 200 mil. lei.

Energia utilizata de Hidroelectrica în procesul de productie a costat anul trecut circa 770 mil. lei. Principalii furnizori sunt Nuclearelectrica si complexurile energetice (Turceni si Craiova).

Pentru servicii de sistem Hidroelectrica a platit anul trecut 154 mil. lei catre Transelectrica si 17,7 mil. lei catre Electrica, ambele companii fiind controlate de stat.

Cheltuielile cu personalul s-au ridicat la 424 mil. lei, dintre care 327 mil. lei sunt salariile platite celor 5.240 de angajati. Salariul mediu brut la nivelul companiei a fost anul trecut de circa 5.200 de lei/luna.

Cheltuielile de mentenanta pentru echipamente si constructii au fost de peste 270 mil. lei, cea mai mare parte a acestor bani mergând cel mai probabil catre filialele HidroServ, controlate tot de Hidroelectrica.

O alta categorie importanta de cheltuieli o reprezinta amortizarea activelor imobilizate, care a fost anul trecut de 733 mil. lei. Amortizarea este una dintre principalele surse de finantare a investitiilor.

Compania a realizat anul trecut investitii în valoare de 1,526 mld. lei, conform raportului anual, cele mai mari fiind la sucursalele de la Slatina (321 mil. lei), Sibiu (232 mil. lei) si Bistrita (205 mil. lei). Investitiile vizeaza retehnologizarea si cresterea capacitatilor de productie existente, deoarece compania nu a realizat nicio hidrocentrala noua în ultimii ani. În raportul anual nu exista informatii privind beneficiarii contractelor de investitii ale Hidroelectrica.

Sursa: Ziarul Financiar

Doua medalii de aur castigate de USV la un salon international de inventica

O echipa de cercetatori de la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava a participat in perioada 21 – 26 mai 2012 la Salonul International de Inventica, la Belgrad, Serbia.

Echipa, formata din prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt si drd. ing. Mircea Adrian Oroian, a prezentat patru inventii sub forma de poster si realizari practice.

Colectivul de inventatori a obtinut în total trei medalii, doua medalii de aur pentru inventiile „Echipamente, materiale si tehnologii pentru ecranarea electromagnetica a spatiilor de lucru si de locuit” si „Videospectrometru”, precum si o medalie de argint pentru inventia „Fotometru automat pentru determinarea concentratiei si studiul microscopic din volume mici de proba”.

Rezultatul remarcabil obtinut de echipa USV este subliniat si de propunerea Asociatiei Inventatorilor Români pentru conferirea de catre Federatia Internationala a Inventatorilor a celei mai înalte distinctii, Ordinului în grad de cavaler, domnului prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt. Ceremonia de acordare a acestui titlu va avea loc în luna septembrie 2012.

Sursa: monitorulsv.ro

Care este viitorul industriei energetice

Specialistii in energie sustin ca viitorul il reprezinta tehnologiile care consuma putin, dar care produc mult si care sunt ieftin de implementat la nivel macroeconomic.

Petrolul se termina peste 30-40 de ani, rezervele de gaze naturale mai ajung pentru vreo 70 de ani, iar carbunele pentru aproape 250 de ani, conform Oil & Gas Journal. In prezent, omenirea este dependenta de combustibilii fosili, in special de petrol. Ce ne facem dupa ce se termina rezevelet In mod cert, nu ne intoarcem in epoca de piata, ci incercam alternative, evident, viabile economic.

Rezervele se termina, insa exista multe zacaminte

Expertul in energie si mediu, Ionut Purica, a declarat pentru Business24 ca temerea privind terminarea rezervelor de hidrocarburi, adica petrol si gaze, este una falsa, pentru ca exista zeci de zacaminte la nivel global. „Sunt zacaminte care pot di extrase din gazele de sisturi, in gazele din exploatarile offshore, la Polul Nord, unde se topesc gheturile si toata lumea „sare” pe resursele de acolo”, a declarat specialistul.

Ionut Purica spune ca principala provocare pentru industria extractiva o reprezinta tehnologiile prin care toate aceste zacaminte pot fi aduse la suprafata. „Stim ce resurse avem, insa, se pune intrebarea daca avem capacitatea sa le extragem la timp, inainte de a se termina rezervele. Pentru ca s-ar putea ca, pana sa am la dispozitie tehnologia necesara, sa se termina astea clasice”, precizeaza specialistul.

In momentul de fata exista multe state care au dezvoltat tehnologii care au menirea de a le stopa dependenta de petrol si gaze naturale. „De exemplu, americanii sunt foarte departe in dezvoltarea tehnologiior de producere a energiei prin intermediul celulelor de hidrogen, iar japonezii de la Nippon Steell stocau hidrogen lichid de prin anul 2005, in ideea ca peste 10 ani, vor vinde stocurile catre producatorii auto”, a mai spus expertul.

Odata cu trecerea timpului, tehnologiile evolueaza si trebuie sa adaptezi parametrii macroeconomici la ele. „Putem construi centrale nucleare pe malul apei, care fac electroliza apei si produc hidrogen si oxigen, iar hidrogenul sa fie introdus in retelele existente de gaz si sa ajunga la aragazul de acasa. Arderea hidrogenului produce apa, adica oxidare, iar in astfel de conditii, intri pe o cu totul alta viziune si gestionare economica, pentru ca, de exemplu, dispare poluarea cu dioxid de carbon”, sustine Purica.

Am tehnologia, cum o implementez cat mai ieftin

Noile tehnologii se dezvolta in permanenta, insa, implementarea lor si convingerea societatii sa le utilizeze pe scara larga au o constanta de timp. „Problema consta in faptul ca avem o constanta de timp de disparitie a resurselor si o alta de schimbare socio-economica. Intrebare este daca disparitia reusursei imi lasa suficient timp la dispozitie pentru schimbarea socio-economica sau nut”, subliniaza specialistul in energie si mediu.

Energia eoliana reprezinta un sistem interesant, pentru ca nu polueaza, insa nu este fezabil la nivel macroeconomic, din cauza faptului ca depinzi prea mult de vant. „Ce se intampla daca se opreste vantult Opresti tot si astepti sa bata vantul din nou”, se intreaba retoric specialistul.

Dan Vardie, expert in industria auto, a declarat pentru Business24 ca, in industria auto, cel mai mare consumator de combustibili fosili, viitorul este al automobilului electric, pentru ca, in viziunea sa, nu exista nicio alta varianta fezabila.

In 2050, doar 10% din masini vor fi cu propulsie alternativa

Totusi, in pofida optimismului afisat in ceea ce priveste revolutia tehnologiilor alternative, constructorii auto estimeaza ca la nivelul anului 2050, vrem nu vrem, 90% din automobile vor beneficia in continuare tot de propulsia clasica, adica benzina si diesel, iar restul de 10% vor fi masini cu propulsie alternativa.

Celulele de hidrogen reprezinta o alternativa interesanta la propulsia clasica, insa marea problema nu o reprezinta productia, ci modul de distribuire a acestuia.

In Germania, spune Vardie, cea mai dezvoltata tara europeana in domeniul auto, intr-un oras de mari dimensiuni precum Hamburg, doar patru statii care comercializeaza hidrogen. De cet Pentru ca, sustine specialistul, investitia intr-o asemenea statie se ridica la 2-3 milioane de euro, iar in toata Europa daca s-au comercializat 200-300 de masini.

Sursa: Business24.ro