Posts tagged ‘Energie verde’

Harta parcurilor eoliene aflate in diferite etape de avizare

Recent compania Transelectronica a dezvaluit harta proiectelor solare aflate in diferite etape de avizare. In ceea ce priveste productia de energie solara, toata suprafata Romaniei prezinta interes pentru investitori.

Intr-un comunicat de presa recent, compania Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, a publicat pe propriul site harta proiectelor solare aflate în diferite etape de avizare. Zona Dobrogei dar si a Moldovei au captat interesul investitorilor in producerea energiei eoliene. Insa, in ceea ce priveste producerea de energie solara, intreaga suprafata a Romaniei a trezit interesul investitorilor. De altfel, dupa ce pâna acum parcurile eoliene au atras investitii de peste 2 miliarde de euro, multi specialisti spun ca noul boom al energiei regenerabile se va naste din sectorul solar, acolo unde sprijinul acordat de statul român este extrem de generos.

Datele Transelectrica arata ca pe data de 15.06.2012 proiecte solare cu o capacitate de 398,9MW aveau deja contractele de racordare la retea. La aceasta capacitate se mai adauga înca 683,1 MW care au avize tehnice de racordare. Astfel, în acest moment exista proiecte totale de peste 1.000 de MW, care presupun investitii de circa 2 miliarde de euro în zona energiei solare. În ciuda tuturor acestor intentii numeroase de investitii, în România functioneaza acum numai trei parcuri solare, de circa 2 MW în total, amplasate la Singureni (Giurgiu), Scornicesti (Olt) si Tântareni (Gorj).

Reclame

iulie 4, 2012 at 9:13 am Lasă un comentariu

Beneficiile constructiei celui mai mare parc eolian din Europa de Est

Aproape 500 de oameni au lucrat în perioada de vârf a lucrarilor de constructie pentru cel mai mare parc eolian care se face în România, aproape jumatate din valoarea investitiei realizata de cehii de la CEZ pe raza comunelor Dobrogene Fantanele si Co­gealac intrând în contul unor companii românesti.

Doua comune anonime din Dobrogea ajun­geau în vara anului 2010 în paginile ziarului francez Le Monde, una dintre cele mai cunoscute publicatii la nivel european, la acel moment jurnalistii caracterizând între­gul litoral românesc ca fiind noul El Dorado al energiei eoliene. Ceea ce atragea atentia atunci era investitia de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ începusera sa o faca pentru ridicarea celui mai mare parc eolian din Europa chiar pe raza co­munelor dobrogene Fântânele si Cogealac. Acum, cehii sunt pe ultima suta de metri. Deja 155 de turbine eoliene din cele 240 pe care le are întreg proiectul produc energie, la finalul acestui an, întregul proiect de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavoda, urmând sa fie finalizat.

500 de oameni pentru vânt

Perioada de boom a energiei eoliene în România s-a suprapus cu anii în care criza a afectat rând pe rând domenii precum constructiile sau transporturile si a fost ca o bula de oxigen pentru multe companii. Daca în 2009 în România erau numai 14 MW instalati în parcuri eoliene, acum sunt mai bine de 1.165 MW functionali, potrivit datelor Transelectrica, ceea ce înseamna ca acest sector a atras în plina criza investitii de circa 1,7 miliarde de euro. O parte din acesti bani a ramas în România, desi cei mai muti au intrat în conturile marilor producatori de eoliene asa cum sunt General Electric, Siemens sau Vestas.

„În perioada de vârf a constructiei parcurilor eoliene CEZ, pe santier au lucrat 400-500 de persoane, angajati ai CEZ si ai com­paniilor subcontractoare”, spun repre­zen­tantii CEZ România. Potrivit datelor Trans­electrica, la juma­tatea acestui an CEZ avea functionali 387,5 MW din cei 600 MW pro­iectati.

Doar o mica parte din aceste noi locuri de munca vor ramâne, pentru ca numarul an­ga­jatilor care deservesc permanent acest parc este 25 de oameni ai CEZ la care se mai adauga alte 75 de persoane care provin de la com­paniile subcontractate pentru servicii asa cum sunt service-ul sau paza obiec­ti­velor.

Firme românesti pentru lucrari

În afara de locurile de munca, repre­zen­tantii CEZ spun ca 45% din valoarea in­ves­titiei se regaseste sub forma platilor pentru companiile românesti. În total, la final investitia în parcul de 600 MW se va ridica la 1,1 mld. euro, potrivit datelor comunicate de companie, mai bine de jumatate din aceasta suma regasindu-se deja în turbinele ridicate.

„Platile catre firmele românesti au re­pre­zentat 45% din valoarea investitiei”, spun reprezentantii CEZ România. Pe lista com­paniilor românesti cu care cehii au lu­crat se numara EnergoBit, pentru lucrarile elec­trice, Viarom, Eraos, Lafarge, GE Ro­mânia, dar si diferite firme de transporturi spe­ciale.

De exemplu, EnergoBit, companie con­trolata de trei investitori clujeni, Peter Pal, Stefan Gadola si Ioan Socea, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 140 mil. euro, cu 20% mai mari fata de cele din 2010. Aproape 20% din toti acesti bani vin din contractele pe care clujenii le-au câstigat cu investitorii în parcuri eoliene, cel mai important fiind totusi cel semnat cu CEZ care vizeaza proiectarea si realizarea lucrarilor electrice.

Desi pe lista companiilor cu care CEZ lucreaza figureaza si GE România, gigantul american nu are o fabrica de productie a turbinelor eoliene pe piata locala, cea mai mare parte a echipa­mentelor fiind importata.

Bani din taxe, impozite si avize

Dincolo de locurile de munca si de con­trac­tele pentru companiile românesti, dez­vol­tarea parcurilor eoliene aduce bani si în contul primariilor si al statului prin taxele si im­pozitele platite.

„Toate avizele si autorizatiile necesare pâna în acest moment au costat 11,5 mil. lei (circa 2,6 mil. euro). Valoarea impozitelor pla­tite bugetelor locale si bugetului de stat în 2011 se ridica la 19 milioane lei (4,5 milioane de euro), iar valoarea estimata a acestora în 2012 este de 22 mil. lei (5 mil. euro)”, au mai spus repre­zen­tantii CEZ România. Alaturi de taxele platite la primarii, comunitatile locale pe suprafata carora se desfasoara constructia parcurilor eoliene beneficiaza de anumite lucrari de infra­struc­tura facute de in­ves­titori. În Fântânele CEZ spune ca s-a modernizat si extins sistemul de apa potabila, toate gospodariile fiind ra­cor­date. Totodata s-au reparat drumurile principale din comuna si s-au realizat investitii în sistemul de canalizare, alaturi de alte proiecte.

Banii din certificate, adevaratul magnet

Pe de alta parte, investitorii în parcuri eoliene au motive întemeiate pentru a realiza aceste proiecte. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul român pentru proiectele de energie regenerabila este una dintre cele mai generoase la nivel european. Schema se bazeaza pe certificate verzi si pe cote obligatorii. Astfel, în prezent fiecare MWh de energie eoliana este recompensat prin doua certificate verzi, care au o valoare stabilita prin lege între 27 si 55 de euro, în prezent ele tranzactionându-se la valoarea maxima.

Aceste certificate verzi sunt cumparate de furnizorii de energie care sunt obligati ca în cosul livrat clientilor sa aiba un anumit procent de energie verde. Dovada îndepli­nirii acestui procent este chiar nu­marul de certificate achizitionate. Pro­blema este ca achizitia acestor instrumente reprezinta costuri suplimentare pentru furnizori care sunt transmise mai departe în facturi. Astfel, cei care sprijina cu adevarat energia verde sunt consumatorii de energie, platitorii finali de facturi.

De exemplu, numai în primele patru luni ale anului CEZ România a încasat prin intermediul proiectului eolian de la Fântânele circa 33 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea certificatelor verzi emise în contul companiei.

„Câstigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi directionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este cresterea portofoliului de proiecte de productie a energiei din resurse rege­nerabile cu 3.000 MW pâna în 2016, în tari precum România, Germania, Polonia”, au mai precizat reprezentantii CEZ.

Sursa: Ziarul Financiar

iunie 19, 2012 at 12:55 pm Lasă un comentariu

Care sunt costurile unei case ce produce energie

Casa viitorului isi produce, stocheaza si economiseste singura energia, pentru siguranta financiara a dumneavoastra si pentru binele mediului inconjurator.

Investitia initiala este destul de mare, dar, in timp, cheltuielile se amortizeaza, iar proprietarii scapa de grija facturilor de utilitati. Proiectul unei case care foloseste numai resurse naturale este gandit si regandit de inginerii din intreaga lume, iar in momentul de fata se afla la indemana oricarui proprietar dispus sa devina prieten cu mediul prin reducerea la zero a emisiilor de gaze si a substantelor poluante.

Desi pentru multi dintre noi un astfel de proiect pare de domeniul fantasticului, casa inteligenta si independenta functioneaza dupa principii simple. Concret, locuinta este incalzita si racita cu ajutorul unei pompe de caldura geotermala, sistem care foloseste caldura stocata la cațiva metri adancime in pamant. In plus, o astfel de casa este dotata cu un rezervor pentru stocarea apei de ploaie, cu un put de mare adancime, cu panouri solare, miniturbina eoliana sau minihidrocentrala.

Investitia minima porneste de la 20.000 de euro si poate depasi 200.000 de euro in functie de echipamentele alese si firmele producatoare. Vestea buna este ca exista programe nationale care subventioneaza obtinerea independentei energetice a locuintei.

Astfel veti ajunge sa un mai depindeti deloc de retelele de distributie a gazelor naturale, de cele de electricitate si apa calda, dar nici de aprovizionarea cu pacura, carbuni sau lemne.

La un calcul simplu, o casa inteligenta va va ajuta sa economisiti minumum 4.000 de euro pe an, suma crescand considerabil odata cu suprafata locuibila a casei. In aceste conditii, aveti toate sansele sa amortizati investitia in 5 ani, afacerea fiind una extrem de buna, daca luam in calcul faptul ca aceste echipamente au o durata medie de viata de 20 de ani.

Sistemul fotovoltaic reuseste sa produca energie electrica suficienta atat pentru consumul casnic a patru persoane, cat si pentru incalzirea locuintei. Durata de exploatare a unui astfel de sistem este de aproximativ 20 de ani.

Miniturbinele eoliene genereaza o putere direct proportionala cu densitatea aerului, aria acoperita de miscarea completa a palelor rotorului si viteza vantului. Vantul care trece prin palele elicei este incetinit și impraștiat. La eficienta unei turbine contribuie dimensiunea palelor si tipul convertorului.

Pompa de caldura va ajuta sa deveniti independenti fata de combustibilul gazos, lichid sau solid, utilizand gratuit potentialul de incalzire al naturii: caldura din sol, din apa din panza freatica sau din aer. Functionarea pompei de caldura este similara celei unui frigider. In timp ce la frigider se extrage caldura din alimente, pompa de caldura o extrage din mediul inconjurator.

Rezervorul de stocare a apei de ploaie permite protejarea ei impotriva microorganismelor, a poluarii si a evaporarii. Apa isi pastreaza astfel calitatile timp de mai multe luni si poate fi folosita pentru consumul menajer, pentru udarea gradinii sau chiar pentru consumul propriu, in urma filtrarii.

Minihidrocentrala recomandata de specialisti pentru consumul propriu are un debit mediu de 2,2 m³/sec. Suprafata totala a constructiei nu depaseste 200 mp, pentru ca nu are nevoie de dig de protectie sau de lac de acumulare.

Romania produce, in prezent, circa 7% energie verde si s-a angajat sa ajunga la 24% pana in 2020. La nivelul Uniunii Europene, tara noastra ocupa locul 21 la producerea energiei verzi, situandu-se in randul fostelor tari socialiste.

 

Sursa: Casamea.ro

iunie 18, 2012 at 3:06 pm 5 comentarii

Cat castiga producatorii de energie verde din certificate verzi

Cele 59 de companii care produc in prezent energie regenerabila in Romania au primit in primele sapte luni ale anului 838.570 de certificate verzi, in valoare totala de 46 de milioane de euro, arata datele Transelectrica.

Potrivit legislatiei aflate in prezent in vigoare, producatorii de energie verde primesc pentru un MWh de electricitate livrat in retea cate un certificat verde, pe care il vand pe o piata specializata, pentru a obtine un castig in plus fata de pretul energiei.

Furnizorii de energie sunt obligati sa cumpere un numar de certificate verzi, proportional cu livrarile de electricitate, insa aceste
costuri sunt reflectate mai departe in factura platita de consumatorii finali.

Pretul certificatelor este intre 27 si 55 de euro, insa pana acum tranzactiile au fost realizate doar la pretul maxim. Aceasta deoarece productia de energie verde este inca mica relativ la cota pe care furnizorii o au de indeplinit, scrie Adevarul.

Legislatia va fi modificata, iar, incepand din septembrie, producatorii de energie eoliana vor primi cate doua certificate verzi
pentru un MWh de energie livrata.

Astfel, un MWh de energie eoliana va costa de trei ori mai mult decat energia clasica. Aceasta deoarece la pretul energiei propriu-zise, de circa 45 de euro pe MWh, se va adauga valoarea celor doua certificate verzi, adica 110 euro.

CEZ a produs in sapte luni mai mult decat in intregul an 2010

La finele lunii iulie, in Romania erau instalate in total capacitati de producere a energiei regenerabile de 689 de MW, din care 582 de MW in turbine eoliene, 81,2 in microhidrocentrale, 1,007 MW de electricitate fotovoltaica si 25,2 MW de energie pe baza de biomasa.

Cel mai mare producator de energie verde, CEZ Romania, a castigat pana acum in acest an 20,6 milioane de euro din vanzarea certificatelor verzi, scrie Adevarul.

Parcul pe care il opereaza, cel de la Fantanele, are o putere instalata de 337,5 MW si a produs in perioada ianuarie-iulie 2011 o cantitate de energie de 0,37 TWh.

Anul trecut, parcul a generat 0,3 TWh, iar reprezentantii CEZ au declarat recent ca se asteapta la o productie de trei ori mai mare in acest an.

Alti producatori importanti din acest sector sunt portughezii de la EDP Renovaveis, care au produs 76.083 de MWh in parcul eolian de la Pestera (judetul Constanta) si 49.776 de MWh in cel de la Cernavoda. Aceste proiecte le-au adus portughezilor 125.859 de certificate verzi in total, in valoare de 6,9 milioane de euro.

Si italienii de la Enel stau bine pe aceasta piata. Ei au primit 32.755 de certificate verzi in primele sapte luni ale anului, din vanzarea carora au obtinut 1,8 milioane de euro.

Vantul bate mai putin in timpul verii

Din raportul Transelectrica mai reiese ceva: productia de energie eoliana a fost mai mica in lunile de vara, cand vantul bate de regula cu o intensitate mai redusa.

Astfel, in timp ce luna cea mai buna pentru turbinele eoliene a fost martie, cand s-au produs 157.000 de MWh, productia a
scazut la 119.374 de MWh in iunie si la 88.832 de MWh in luna iulie.

Ultimul raport lunar al Autoritatii de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) pentru monitorizarea pietei de energie, cel aferent lunii mai, arata ca ponderea electricitatii din surse eoliene in totalul productiei a fost de 1,6%, in scadere de la 2,1%, cat a fost in aprilie.

Sursa: Adevarul

august 18, 2011 at 11:13 am Lasă un comentariu

Electrica va produce energie verde incepand cu 2012

Electrica investeste in perioada 2010 – 2013 aproximativ 190 de milioane de euro in proiectele de producere a energiei electrice din surse eoline.

Astfel, compania are in dezvoltarea doua parcuri eoliene de aproximativ 50 MW fiecare: parcul eolian de 48 MW in zona Chirnogeni, judetul Constanta, si cel din zona Frumusita – Ijdileni, judetul Galati, cu o de 45 MW, scrie Green-report.

Potrivit datelor Electrica, numarul certificatelor verzi care vor fi obtinute din productia proprie de energie verde, in perioada 2012 – 2017, de cele doua parcuri eoliene este de 638.240 (321.840 parcul Chirnogeni si 316.400 parcul Frumusita).

Parcul eolian Chirnogeni se realizeaza pe o suprafata de circa 170 ha, puse la dispozitie de primaria Chirnogeni in cadrul unui contract de Asociere in Participatiune pe o perioada de 49 de ani, scrie Green-report.

Parcului eolian va avea 16 turbine cu o putere instalata de 3MW, puterea instalata totala a parcului fiind de 48 MW.

Conform graficului de executie finalizarea lucrarilor de executie-montaj si punerea in functiune sunt estimate a se realiza pana la sfarsitul anului 2012.

In privinta parcului eoliena Frumusita, in momentul de fata este in curs de desfasurare licitatia pentru achizitia, transportul si montarea celor 15 turbine eoliene si a serviciilor de mentenanta si service pe durata exploatarii parcului eolian.

Punerea in functiune este estimata pentru mijlocul anului 2012.

Sursa: Green-report

iulie 27, 2011 at 10:45 am Lasă un comentariu

Energobit mizeaza pe morile de vant

EnergoBit, spune ca lucrarile la cea de-a doua parte a parcului eolian de 1,1 miliarde de euro dezvoltat de cehii de la CEZ se afla in plina desfasurare, etapa Cogealac urmand sa fie finalizata in 2012.

EnergoBit este compania care se ocupa de proiectarea si realizarea lucrarilor electrice la parculul de 600 MW, aproape cat un reactor al centralei de la Cernavoda, pe care cehii il fac in doua localitati dobrogene, Fantanele si Cogealac, scrie Ziarul Financiar.

Daca la Fantanele lucrarile sunt aproape finalizate, la Cogealac , pe fondul mai multor conflicte cu primaria comunei, constructiile au fost blocate.

Astfel, daca initial termenul de finalizare pentru intreaga investitie era sfarsitul anului trecut, cel mai probabil lucrarile se vor
termina in 2012.

Contractul castigat de EnergoBit cu cehii de la CEZ arata ca si companiile romanesti pot beneficia de investitiile straine din
domeniul energiei verzi. In contextul in care cei mai multi bani ii primesc produ­catorii de turbine eoliene, nicio companie de profil neavand acum o fabrica in Romania, numai aproxi­mativ 25% din valoa­rea acestor parcuri ra­mane local fiind impar­tita intre companiile de construc­tii sau companiile din domeniul lucrarilor electrice.

Vant bun la Cogealac

EnergoBit a identificat aceasta oportunitate, si dincolo de CEZ mai are in portofoliu si colaborari cu Petrom, ButanGas sau Energias de Portugal, companii care investesc sute de milioane de euro in „mori de vant”.

„Partea de energie verde a ajuns sa reprezinta circa 20% din valoarea afacerilor inregistrate de noi. Daca anul trecut am ajuns la 100 de milioane de euro, pentru anul acesta ne-am bugetat 120 de milioane de euro”, spune Florin Pop, directorul general al EnergoBit.

In legatura cu proiectul eolian al CEZ, reprezentantii EnergoBit spun ca lucrarile au inceput sa mearga si la doua parte a proiectului, cea de la Cogealac, acolo unde ar trebui montate 101 turbine cu o inaltime de 100 de metri. „La Cogealac, ba am
inceput, ba ne-am oprit din cauza problemelor cu prima­ria, si tot asa, dar acum lucrarile merg intr-un ritm accelarat pentru ca investitorii vor sa recupereze timpul pierdut. Deja se toarna fundatiile. Cred ca anul acesta se vor monta 40-45 de turbine, restul urmand da fie montate anul viitor”, a explicat Stefan Gadola, vicepresedintele EnergoBit si unul dintre cei trei asociati principali ai grupului, potrivit Ziarul Financiar.

Potrivit reprezentantilor EnergoBit, compania lucreaza acum pe partea electrica pentru parcuri eoliene cu o capacitate instalata de 1.400 MW, echivalentul in capacitate a doua reactoare de la Cernavoda.

10 milioane de euro de la BERD

Parcurile eoliene sunt cel mai fierbinte domeniu de investitii al momentului, atragand in ultimii doi ani de zile proiecte de circa un miliard de euro, in perioada 2011-2013 fiind asteptate investitii de 5 miliarde de euro.

Potentialul Romaniei in acest domeniu vine din doi factori: vantul foarte bun din zona Dobrogei si schema de sprijin generoasa pentru investitorii de profil.

Dincolo de parcurile eoliene, EnergoBit este interesat si de proiectele de eficienta energetica, grupul semnand ieri un contract de imprumut cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in valoare de 10 milioane de euro.

Aceste proiecte urmeaza sa fie derulate in colaborare cu municipalitati, dar si cu companii private. EnergoBit nu a oferit detalii
concrete despre viitorii beneficiari ai acestor proiecte.

EnergoBit este o companie pusa pe picioare in anul 1990 de trei fosti angajati ai Renel, care acum sunt si asociatii principali: Stefan Gadola, Ioan Socea si Peter Pal, fiecare detinand acum functia de vicepresedinte.

Grupul are in prezent 800 de angajati, dintre care 200 sunt de profesie ingineri.

Sursa: Ziarul Financiar

iulie 26, 2011 at 11:45 am Lasă un comentariu

Bucurestiul o capitala „verde”

Edilii Capitalei incearca sa transforme Bucurestiul intr-un oras „verde” cu ajutorul unor proiecte prin care sa se reduca poluarea si sa fie stimulata folosirea energiei durabile.

Un proiect-pilot de folosire a energiei solare la iluminatul public va fi pus in practica in zilele urmatoare pe strada Matei Basarab din Capitala. Pe 20 de stalpi au fost montate sisteme de iluminat care vor folosi energia solara pe care o vor stoca, pe timpul zilei, in baterii si o vor utiliza apoi la aprinderea becurilor pe timpul noptii.

„Este un proiect realizat de o firma privata, iar municipalitatea nu a contribuit financiar la sustinerea acestuia. Putem spune ca este vorba despre un cadou pe care l-am primit si care ne va ajuta sa evaluam cat de eficient este un astfel de sistem, care sunt costurile de intretinere, ce economii se pot face si apoi, daca vor fi rezultate bune, sa-l extindem”, a declarat Ion Dedu, directorul Directiei Transporturi din Primaria Capitalei, potrivit Romania Libera.

Sistemul a fost realizat de Aedilia, firma care a realizat proiectarea si montajul echipamentelor de iluminat de pe artera de circulatie Strapungerea 1 Mai. Iluminatul de pe strada Matei Basarab nu depinde de retelele electrice din zona si este conceput independent, el folosind energia solara care aprinde ledurile pe timpul noptii. Sistemul va avea nevoie de intretinere si reparatii
in cazul in care vor fi probleme cu incarcarea bateriilor sau depunerile de praf de pe panourile solare.

Edilii sustin ca sistemul este comparabil cu cel clasic in ceea ce priveste performantele si intensitatea luminoasa si are avantajul ca foloseste energie 100% verde, nepoluanta. Alti cativa stalpi pentru iluminat solar au fost montati in parculetul de langa Gara Basarab. Sistemele de iluminat public cu ajutorul energiei solare sunt folosite si in alte tari ale UE care si-au propus sa utilizeze cat mai mult energia „verde”, a precizat Dedu.

Primarul Oprescu a precizat ca prin acest proiect se vor reduce cu 30% costurile cu iluminatul public si ca acesta va putea fi extins. Costurile pentru introducerea iluminatului pe baza energiei solare s-ar putea ridica la 2,5-2,7 milioane de lei pentru un cartier care are mai multe zone de agrement, scrie Romania Libera.

Inca 64 de sisteme asemanatoare, la trecerile de pietoni

Sistemul este asemanator cu cel montat in urma cu aproape un an la 64 de treceri de pietoni din Bucuresti si care se bazeaza pe energia captata de panouri solare. „Am dori sa extindem acest sistem, dar deocamdata nu avem fonduri alocate pentru continuarea proiectului”, a declarat Alina Roman, directoarea Administratiei Strazilor. Pentru acest proiect, primaria a alocat peste cinci milioane de euro unei firme care a montat sisteme de avertizare luminoasa la mai multe treceri de pietoni.

Proiecte cu finantare europeana

Edilii vor sa puna in aplicare si alte proiecte care sa transforme Bucurestiul intr-o capitala „verde”, chiar daca in prezent sunt foarte departe de acest deziderat din cauza poluarii.

La sfarsitul lunii mai, consilierii generali au aprobat un proiect prin care Bucurestiul va adera la Convetia Primarilor, organizatie care are ca scop dezvoltarea de proiecte pentru promovarea eficientei energetice si energiei durabile. Din aceasta conventie fac deja parte aproape 2.500 de edili din 42 de tari care vor realiza proiecte in domeniul ecologiei si care vor urma obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% pana in anul 2020.

Pentru aceste proiecte, autoritatile locale vor primi finantare europeana si credite de la Banca Europeana de Investitii. „Pe viitor, vom avea reglementari privind reducerea poluarii, iar dezideratul nostru este sa folosim energie verde in Bucuresti care este un oras foarte poluat”, a declarat Mircea Raicu, viceprimar general.

Sursa: Romania Libera

iunie 16, 2011 at 11:57 am Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Pagini

Categorii

octombrie 2019
L M M J V S D
« oct.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031