Posts tagged ‘Energie verde’

Harta parcurilor eoliene aflate in diferite etape de avizare

Recent compania Transelectronica a dezvaluit harta proiectelor solare aflate in diferite etape de avizare. In ceea ce priveste productia de energie solara, toata suprafata Romaniei prezinta interes pentru investitori.

Intr-un comunicat de presa recent, compania Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, a publicat pe propriul site harta proiectelor solare aflate în diferite etape de avizare. Zona Dobrogei dar si a Moldovei au captat interesul investitorilor in producerea energiei eoliene. Insa, in ceea ce priveste producerea de energie solara, intreaga suprafata a Romaniei a trezit interesul investitorilor. De altfel, dupa ce pâna acum parcurile eoliene au atras investitii de peste 2 miliarde de euro, multi specialisti spun ca noul boom al energiei regenerabile se va naste din sectorul solar, acolo unde sprijinul acordat de statul român este extrem de generos.

Datele Transelectrica arata ca pe data de 15.06.2012 proiecte solare cu o capacitate de 398,9MW aveau deja contractele de racordare la retea. La aceasta capacitate se mai adauga înca 683,1 MW care au avize tehnice de racordare. Astfel, în acest moment exista proiecte totale de peste 1.000 de MW, care presupun investitii de circa 2 miliarde de euro în zona energiei solare. În ciuda tuturor acestor intentii numeroase de investitii, în România functioneaza acum numai trei parcuri solare, de circa 2 MW în total, amplasate la Singureni (Giurgiu), Scornicesti (Olt) si Tântareni (Gorj).

iulie 4, 2012 at 9:13 am Lasă un comentariu

Beneficiile constructiei celui mai mare parc eolian din Europa de Est

Aproape 500 de oameni au lucrat în perioada de vârf a lucrarilor de constructie pentru cel mai mare parc eolian care se face în România, aproape jumatate din valoarea investitiei realizata de cehii de la CEZ pe raza comunelor Dobrogene Fantanele si Co­gealac intrând în contul unor companii românesti.

Doua comune anonime din Dobrogea ajun­geau în vara anului 2010 în paginile ziarului francez Le Monde, una dintre cele mai cunoscute publicatii la nivel european, la acel moment jurnalistii caracterizând între­gul litoral românesc ca fiind noul El Dorado al energiei eoliene. Ceea ce atragea atentia atunci era investitia de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ începusera sa o faca pentru ridicarea celui mai mare parc eolian din Europa chiar pe raza co­munelor dobrogene Fântânele si Cogealac. Acum, cehii sunt pe ultima suta de metri. Deja 155 de turbine eoliene din cele 240 pe care le are întreg proiectul produc energie, la finalul acestui an, întregul proiect de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavoda, urmând sa fie finalizat.

500 de oameni pentru vânt

Perioada de boom a energiei eoliene în România s-a suprapus cu anii în care criza a afectat rând pe rând domenii precum constructiile sau transporturile si a fost ca o bula de oxigen pentru multe companii. Daca în 2009 în România erau numai 14 MW instalati în parcuri eoliene, acum sunt mai bine de 1.165 MW functionali, potrivit datelor Transelectrica, ceea ce înseamna ca acest sector a atras în plina criza investitii de circa 1,7 miliarde de euro. O parte din acesti bani a ramas în România, desi cei mai muti au intrat în conturile marilor producatori de eoliene asa cum sunt General Electric, Siemens sau Vestas.

„În perioada de vârf a constructiei parcurilor eoliene CEZ, pe santier au lucrat 400-500 de persoane, angajati ai CEZ si ai com­paniilor subcontractoare”, spun repre­zen­tantii CEZ România. Potrivit datelor Trans­electrica, la juma­tatea acestui an CEZ avea functionali 387,5 MW din cei 600 MW pro­iectati.

Doar o mica parte din aceste noi locuri de munca vor ramâne, pentru ca numarul an­ga­jatilor care deservesc permanent acest parc este 25 de oameni ai CEZ la care se mai adauga alte 75 de persoane care provin de la com­paniile subcontractate pentru servicii asa cum sunt service-ul sau paza obiec­ti­velor.

Firme românesti pentru lucrari

În afara de locurile de munca, repre­zen­tantii CEZ spun ca 45% din valoarea in­ves­titiei se regaseste sub forma platilor pentru companiile românesti. În total, la final investitia în parcul de 600 MW se va ridica la 1,1 mld. euro, potrivit datelor comunicate de companie, mai bine de jumatate din aceasta suma regasindu-se deja în turbinele ridicate.

„Platile catre firmele românesti au re­pre­zentat 45% din valoarea investitiei”, spun reprezentantii CEZ România. Pe lista com­paniilor românesti cu care cehii au lu­crat se numara EnergoBit, pentru lucrarile elec­trice, Viarom, Eraos, Lafarge, GE Ro­mânia, dar si diferite firme de transporturi spe­ciale.

De exemplu, EnergoBit, companie con­trolata de trei investitori clujeni, Peter Pal, Stefan Gadola si Ioan Socea, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 140 mil. euro, cu 20% mai mari fata de cele din 2010. Aproape 20% din toti acesti bani vin din contractele pe care clujenii le-au câstigat cu investitorii în parcuri eoliene, cel mai important fiind totusi cel semnat cu CEZ care vizeaza proiectarea si realizarea lucrarilor electrice.

Desi pe lista companiilor cu care CEZ lucreaza figureaza si GE România, gigantul american nu are o fabrica de productie a turbinelor eoliene pe piata locala, cea mai mare parte a echipa­mentelor fiind importata.

Bani din taxe, impozite si avize

Dincolo de locurile de munca si de con­trac­tele pentru companiile românesti, dez­vol­tarea parcurilor eoliene aduce bani si în contul primariilor si al statului prin taxele si im­pozitele platite.

„Toate avizele si autorizatiile necesare pâna în acest moment au costat 11,5 mil. lei (circa 2,6 mil. euro). Valoarea impozitelor pla­tite bugetelor locale si bugetului de stat în 2011 se ridica la 19 milioane lei (4,5 milioane de euro), iar valoarea estimata a acestora în 2012 este de 22 mil. lei (5 mil. euro)”, au mai spus repre­zen­tantii CEZ România. Alaturi de taxele platite la primarii, comunitatile locale pe suprafata carora se desfasoara constructia parcurilor eoliene beneficiaza de anumite lucrari de infra­struc­tura facute de in­ves­titori. În Fântânele CEZ spune ca s-a modernizat si extins sistemul de apa potabila, toate gospodariile fiind ra­cor­date. Totodata s-au reparat drumurile principale din comuna si s-au realizat investitii în sistemul de canalizare, alaturi de alte proiecte.

Banii din certificate, adevaratul magnet

Pe de alta parte, investitorii în parcuri eoliene au motive întemeiate pentru a realiza aceste proiecte. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul român pentru proiectele de energie regenerabila este una dintre cele mai generoase la nivel european. Schema se bazeaza pe certificate verzi si pe cote obligatorii. Astfel, în prezent fiecare MWh de energie eoliana este recompensat prin doua certificate verzi, care au o valoare stabilita prin lege între 27 si 55 de euro, în prezent ele tranzactionându-se la valoarea maxima.

Aceste certificate verzi sunt cumparate de furnizorii de energie care sunt obligati ca în cosul livrat clientilor sa aiba un anumit procent de energie verde. Dovada îndepli­nirii acestui procent este chiar nu­marul de certificate achizitionate. Pro­blema este ca achizitia acestor instrumente reprezinta costuri suplimentare pentru furnizori care sunt transmise mai departe în facturi. Astfel, cei care sprijina cu adevarat energia verde sunt consumatorii de energie, platitorii finali de facturi.

De exemplu, numai în primele patru luni ale anului CEZ România a încasat prin intermediul proiectului eolian de la Fântânele circa 33 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea certificatelor verzi emise în contul companiei.

„Câstigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi directionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este cresterea portofoliului de proiecte de productie a energiei din resurse rege­nerabile cu 3.000 MW pâna în 2016, în tari precum România, Germania, Polonia”, au mai precizat reprezentantii CEZ.

Sursa: Ziarul Financiar

iunie 19, 2012 at 12:55 pm Lasă un comentariu

Care sunt costurile unei case ce produce energie

Casa viitorului isi produce, stocheaza si economiseste singura energia, pentru siguranta financiara a dumneavoastra si pentru binele mediului inconjurator.

Investitia initiala este destul de mare, dar, in timp, cheltuielile se amortizeaza, iar proprietarii scapa de grija facturilor de utilitati. Proiectul unei case care foloseste numai resurse naturale este gandit si regandit de inginerii din intreaga lume, iar in momentul de fata se afla la indemana oricarui proprietar dispus sa devina prieten cu mediul prin reducerea la zero a emisiilor de gaze si a substantelor poluante.

Desi pentru multi dintre noi un astfel de proiect pare de domeniul fantasticului, casa inteligenta si independenta functioneaza dupa principii simple. Concret, locuinta este incalzita si racita cu ajutorul unei pompe de caldura geotermala, sistem care foloseste caldura stocata la cațiva metri adancime in pamant. In plus, o astfel de casa este dotata cu un rezervor pentru stocarea apei de ploaie, cu un put de mare adancime, cu panouri solare, miniturbina eoliana sau minihidrocentrala.

Investitia minima porneste de la 20.000 de euro si poate depasi 200.000 de euro in functie de echipamentele alese si firmele producatoare. Vestea buna este ca exista programe nationale care subventioneaza obtinerea independentei energetice a locuintei.

Astfel veti ajunge sa un mai depindeti deloc de retelele de distributie a gazelor naturale, de cele de electricitate si apa calda, dar nici de aprovizionarea cu pacura, carbuni sau lemne.

La un calcul simplu, o casa inteligenta va va ajuta sa economisiti minumum 4.000 de euro pe an, suma crescand considerabil odata cu suprafata locuibila a casei. In aceste conditii, aveti toate sansele sa amortizati investitia in 5 ani, afacerea fiind una extrem de buna, daca luam in calcul faptul ca aceste echipamente au o durata medie de viata de 20 de ani.

Sistemul fotovoltaic reuseste sa produca energie electrica suficienta atat pentru consumul casnic a patru persoane, cat si pentru incalzirea locuintei. Durata de exploatare a unui astfel de sistem este de aproximativ 20 de ani.

Miniturbinele eoliene genereaza o putere direct proportionala cu densitatea aerului, aria acoperita de miscarea completa a palelor rotorului si viteza vantului. Vantul care trece prin palele elicei este incetinit și impraștiat. La eficienta unei turbine contribuie dimensiunea palelor si tipul convertorului.

Pompa de caldura va ajuta sa deveniti independenti fata de combustibilul gazos, lichid sau solid, utilizand gratuit potentialul de incalzire al naturii: caldura din sol, din apa din panza freatica sau din aer. Functionarea pompei de caldura este similara celei unui frigider. In timp ce la frigider se extrage caldura din alimente, pompa de caldura o extrage din mediul inconjurator.

Rezervorul de stocare a apei de ploaie permite protejarea ei impotriva microorganismelor, a poluarii si a evaporarii. Apa isi pastreaza astfel calitatile timp de mai multe luni si poate fi folosita pentru consumul menajer, pentru udarea gradinii sau chiar pentru consumul propriu, in urma filtrarii.

Minihidrocentrala recomandata de specialisti pentru consumul propriu are un debit mediu de 2,2 m³/sec. Suprafata totala a constructiei nu depaseste 200 mp, pentru ca nu are nevoie de dig de protectie sau de lac de acumulare.

Romania produce, in prezent, circa 7% energie verde si s-a angajat sa ajunga la 24% pana in 2020. La nivelul Uniunii Europene, tara noastra ocupa locul 21 la producerea energiei verzi, situandu-se in randul fostelor tari socialiste.

 

Sursa: Casamea.ro

iunie 18, 2012 at 3:06 pm 5 comentarii

Articole mai vechi


Pagini

Categorii

august 2020
L M M J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31