Posts tagged ‘Energie eoliana’

Energie eoliana captata de la mare inaltime

Cu toate ca se stie de mult timp de energia eoliana, acest sistem nepoluant se mentine limitat din cauza costurilor ridicate ale investitiilor, a dificultatii de a obtine terenurile si a capriciilor vremii, de care depinde randamentul instalatiilor.

Chiar si construirea campurilor de turbine pe mare – dupa multi o solutie foarte eficienta – nu este tocmai perfecta, intrucat ele scumpesc si mai mult investitia, ridicand, totodata, probleme tehnice greu de stapanit.

De aceea, in ultimii ani, inginerii au luat in calcul amplasarea turbinelor la mare inaltime, unde curentii sunt puternici si relativ constanti. Totodata dispare si problema solurilor si a multor costuri. O astfel de turbina trebuie sa produca de 27 ori mai multa energie decat una obisnuita.

Studiile si experimentarile efectuale pana in prezent privesc doua solutii: una din ele se bazeaza pe principiul „zmeului”, respectiv un planseu plutitor dirijat de la sol, iar cea de a doua are in vedere instalarea de turbine pe un balon gonflabil de tipul vechiului „zeppelin”.

NASA, in ultima vreme interesata de obtinerea unei energii neconventionale, sustine ca exista doua dificultati majore care trebuie rezolvate, pentru ca studiile si experimentele sa poata evolua. Prima deriva din faptul ca aerodinamica acestor instalatii nu este, inca, suficient pusa la punct pentru a obtine o funtionare autonoma si eficienta. A doua problema este legata de aparatura pretentioasa si scumpa care trebuie instalata pe o asemenea turbina, pentru a putea avea o buna monitorizare de la sol.

NASA s-a implicat activ in rezolvarea acestor probleme, ceea ce a creat optimism in randurile specialistilor. In luna martie 2012, s-a experimentat chiar o instalatie, cu control digital.

Prototipul realizat de NASA are la baza aerodinamica avionului Boeing-707, dar cu o anvergura a aripilor de numai trei metri. Urmeaza ca, in functie de rezultate, sa fie construit si prototipul definitiv, cu aceeasi anvergura ca a avionului Boeing.

In prima etapa, prototipul de trei metri a fost experimentat la altitudini mici, rezultatele fiind satisfacatoare. Este probabil ca, in curand, se va testa si la altitudinea optima de lucru, apreciata a se situa la circa 600 metri. Testarea se face in spatiul rezervat al NASA, in Wallops Island, Virginia, SUA.

Reclame

iulie 10, 2012 at 2:00 pm Un comentariu

Productia de energie verde din ce in ce mai mare

Productia de energie electrica din surse regenerabile are un procent din ce in ce mai mare in Romania, dupa ce investitiile in energie eoliana, solara si in microhidrocentrale au luat avant in ultimii ani.

Romania produce din ce in ce mai multa energie din surse regenerabile. Daca în 2009 capacitatea instalata a parcurilor de turbine eoliene era de 14 megawați (MW), în prezent s-a ajuns la 1.253 MW, conform datelor prezentate de Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrie din Camera Deputaților. Pentru înca 1.400 MW exista deja autorizații de construcție, parcuri care vor fi finalizate în urmatorii ani.

Cel mai recent parc eolian inaugurat este cel al Enel Green Power, Salbatica2, din județul Tulcea. Parcul cuprinde 35 de turbine, cu o capacitate instalata totala de 70 MW, la fel ca Salbatica1, devenit operațional în 2011. Enel Green Power a ajuns la o capacitate de producție de energie eoliana de 270 MW, fiind în prezent unul dintre principalii producatori de profil, alaturi de companii prezum CEZ, Monsson Alma, Martifer și Iberdrola. Italienii au, în total, cinci parcuri în funcțiune, și înca un parc în execuție, Elcomex EOL din județul Constanța, care va avea o putere de 119,6 MW. Investițiile Enel Green Power se ridica la peste 330 milioane euro pâna în prezent.

Enel Green Power are in plan ca pana in 2016 sa dezvolte înca 202 MW în proiecte eoliene și 25 MW în microhidrocentrale. „Suntem interesați și de energie solara, unde am putea instala panouri fotovoltaice produse în fabrica propire, cea din Sicilia“, spune Roberto Deambrogio, director ENEL Green Power pentru regiunea Italia și Europa.

România are, în acest moment, o producție de energie solara de doar 2 MW, la care se adauga 28 MW în proiecte deja în construcție și înca 800 MW pentru care s-au dat autorizații. „Panourile fotovoltaice au devenit rentabile dupa ce investiția necesara producerii unui megawatt a scazut de la șapte milioane euro pâna la 1,9 milioane euro“, arata Iulian Iancu. Chiar și așa, ca investiție, energia solara ramâne mai scumpa decât cea eoliana, pentru care media este de 1,5 milioane euro pentru un megawatt.

Tot în categoria energie curata, țara noastra mai are o capacitate de aproximativ 440 MW din microhidrocentrale. „A fost nevoie de șapte ani pentru a pune în funcțiune al doilea generator de la Cernavoda și de înca șapte ani discutam ce facem cu al treilea și al patrulea (reactor – n.r.); spre comparație, în Dobrogea s-au ridicat doar în doi ani turbine eoliene cu o putere echivalenta cu cea a unui reactor de la Cernavoda (700 MW – n.red.)“, arata Iulian Iancu. Avântul luat de investițiile în energie „verde“ a fost susținut și de legislația adoptata rapid de România, fiind unul dintre puținele sectoare în care am întrecut celelalte state din Europa. „În condițiile în care celelalte state s-au bâlbâit cu legislația, investitorii mari, precum Enel Green Power, și-au concentrat investițiile în România“, arata președintele Comisiei pentru Industrie. Astfel, banii intrați în țara prin aceste proiecte ar plasa aceste investiții ca fiind printre cele mai importante din ultimii patru ani. „Cele din eolian, spre exemplu, sunt mai mari decât investițiile de la Jucu și de la Craiova la un loc“, arata Ianc.

România ar trebui sa ajunga, în 2020, la o producție de energie verde echivalenta cu o treime din producția naționala de energie, conform angajamentelor fața de UE. Daca ritmul actual se va menține, cel mai probabil, chiar vom ajunge la nivelul dorit. Interesant este ca, daca ar fi sa se ia în calcul și valoarea pagubelor produse de poluarea generata de funcționarea producatorilor tradiționali (unitațile termo pe carbune, în special), energia eoliana poate deveni chiar mai ieftina. Din pacate, cum poluarea nu este prinsa în cheltuieli, energia verde are nevoie de subvenții pentru a fi rentabila.

iulie 10, 2012 at 1:52 pm Lasă un comentariu

Harta parcurilor eoliene aflate in diferite etape de avizare

Recent compania Transelectronica a dezvaluit harta proiectelor solare aflate in diferite etape de avizare. In ceea ce priveste productia de energie solara, toata suprafata Romaniei prezinta interes pentru investitori.

Intr-un comunicat de presa recent, compania Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, a publicat pe propriul site harta proiectelor solare aflate în diferite etape de avizare. Zona Dobrogei dar si a Moldovei au captat interesul investitorilor in producerea energiei eoliene. Insa, in ceea ce priveste producerea de energie solara, intreaga suprafata a Romaniei a trezit interesul investitorilor. De altfel, dupa ce pâna acum parcurile eoliene au atras investitii de peste 2 miliarde de euro, multi specialisti spun ca noul boom al energiei regenerabile se va naste din sectorul solar, acolo unde sprijinul acordat de statul român este extrem de generos.

Datele Transelectrica arata ca pe data de 15.06.2012 proiecte solare cu o capacitate de 398,9MW aveau deja contractele de racordare la retea. La aceasta capacitate se mai adauga înca 683,1 MW care au avize tehnice de racordare. Astfel, în acest moment exista proiecte totale de peste 1.000 de MW, care presupun investitii de circa 2 miliarde de euro în zona energiei solare. În ciuda tuturor acestor intentii numeroase de investitii, în România functioneaza acum numai trei parcuri solare, de circa 2 MW în total, amplasate la Singureni (Giurgiu), Scornicesti (Olt) si Tântareni (Gorj).

iulie 4, 2012 at 9:13 am Lasă un comentariu

Cat castiga producatorii de energie verde din certificate verzi

Cele 59 de companii care produc in prezent energie regenerabila in Romania au primit in primele sapte luni ale anului 838.570 de certificate verzi, in valoare totala de 46 de milioane de euro, arata datele Transelectrica.

Potrivit legislatiei aflate in prezent in vigoare, producatorii de energie verde primesc pentru un MWh de electricitate livrat in retea cate un certificat verde, pe care il vand pe o piata specializata, pentru a obtine un castig in plus fata de pretul energiei.

Furnizorii de energie sunt obligati sa cumpere un numar de certificate verzi, proportional cu livrarile de electricitate, insa aceste
costuri sunt reflectate mai departe in factura platita de consumatorii finali.

Pretul certificatelor este intre 27 si 55 de euro, insa pana acum tranzactiile au fost realizate doar la pretul maxim. Aceasta deoarece productia de energie verde este inca mica relativ la cota pe care furnizorii o au de indeplinit, scrie Adevarul.

Legislatia va fi modificata, iar, incepand din septembrie, producatorii de energie eoliana vor primi cate doua certificate verzi
pentru un MWh de energie livrata.

Astfel, un MWh de energie eoliana va costa de trei ori mai mult decat energia clasica. Aceasta deoarece la pretul energiei propriu-zise, de circa 45 de euro pe MWh, se va adauga valoarea celor doua certificate verzi, adica 110 euro.

CEZ a produs in sapte luni mai mult decat in intregul an 2010

La finele lunii iulie, in Romania erau instalate in total capacitati de producere a energiei regenerabile de 689 de MW, din care 582 de MW in turbine eoliene, 81,2 in microhidrocentrale, 1,007 MW de electricitate fotovoltaica si 25,2 MW de energie pe baza de biomasa.

Cel mai mare producator de energie verde, CEZ Romania, a castigat pana acum in acest an 20,6 milioane de euro din vanzarea certificatelor verzi, scrie Adevarul.

Parcul pe care il opereaza, cel de la Fantanele, are o putere instalata de 337,5 MW si a produs in perioada ianuarie-iulie 2011 o cantitate de energie de 0,37 TWh.

Anul trecut, parcul a generat 0,3 TWh, iar reprezentantii CEZ au declarat recent ca se asteapta la o productie de trei ori mai mare in acest an.

Alti producatori importanti din acest sector sunt portughezii de la EDP Renovaveis, care au produs 76.083 de MWh in parcul eolian de la Pestera (judetul Constanta) si 49.776 de MWh in cel de la Cernavoda. Aceste proiecte le-au adus portughezilor 125.859 de certificate verzi in total, in valoare de 6,9 milioane de euro.

Si italienii de la Enel stau bine pe aceasta piata. Ei au primit 32.755 de certificate verzi in primele sapte luni ale anului, din vanzarea carora au obtinut 1,8 milioane de euro.

Vantul bate mai putin in timpul verii

Din raportul Transelectrica mai reiese ceva: productia de energie eoliana a fost mai mica in lunile de vara, cand vantul bate de regula cu o intensitate mai redusa.

Astfel, in timp ce luna cea mai buna pentru turbinele eoliene a fost martie, cand s-au produs 157.000 de MWh, productia a
scazut la 119.374 de MWh in iunie si la 88.832 de MWh in luna iulie.

Ultimul raport lunar al Autoritatii de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) pentru monitorizarea pietei de energie, cel aferent lunii mai, arata ca ponderea electricitatii din surse eoliene in totalul productiei a fost de 1,6%, in scadere de la 2,1%, cat a fost in aprilie.

Sursa: Adevarul

august 18, 2011 at 11:13 am Lasă un comentariu

Investitii de 450 milioane euro in sapte termocentrale

Investitii de peste 450 milioane euro vor fi realizate in sapte proiecte majore de termoficare urbana, in urmatorii trei – patru ani, cu ajutorul fondurilor europene puse la dispozitia Romaniei prin POS Mediu.

Modernizarile sunt necesare in contextul in care Comisia Europeana a decis ca, din 2013, termocentralele care nu indeplinesc standardele UE vor primi mai putine certificate gratuite de emisii de gaze, scrie Capital.

“La Iasi, Bacau, Timisoara, Botosani, Ramnicu Valcea, Oradea si Focsani proiectele executate vor asigura confortul termic in apartamente, la un cost inca rezonabil. Vor supravietui chiar si cel putin trei termocentrale cu functionare pe carbune: Iasi-Holboca, Govora (pentru Ramnicu Valcea) si Timisoara-Sud”, potrivit directorului executiv al CET Govora, Ludovic Zelici.

Pentru cele șapte orașe, este vorba de investiții cu valori cuprinse intre 200 și 276 milioane lei, la care Comisia Europeana contribuie cu 50% si bugetul de stat al Romaniei, cu 45%. Restul de 5% vine de la primaria municipiului beneficiar, iar in cazul proiectului de la CET Govora, beneficiarul proiectului este Consiliul Județean Valcea.

Toate aceste proiecte se afla in stadiul organizarii licitațiilor, fie pentru managementul proiectului, fie pentru achiziția echipamentelor și a lucrarilor de montaj. Proiectele se refera la realizarea de instalații de reducere a emisiilor de dioxizi de sulf SOx si oxizi de nitrogen NOx, la reabilitarea unor conducte și a unor pompe din sistemul de termoficare, la etanșarea unor cazane de apa fierbinte și chiar la inchiderea ecologica a unui depozit de cenușa, scrie Capital.

CE da dreptul la certificate gratuite doar termocentralelor modernizate

Termocentralele sunt inca de baza in producerea energiei. “Peste jumatate din energia consumata provine din termocentrale. Acum este la moda energia eoliana si multi spera ca in zece ani aproape toata energia electrica sa provina de la aceste asa zise mori de vant. Dar si pana acum existau multi care vedeau salvarea energetica a lumii prin tehnologia centralelor nucleare. Lantul de
evenimente de la centrala japoneza de la Fukushima a stins si aceasta ultima speranta, demonstrand ca Cernobal 1986 n-a fost doar o intamplare. Dar Fukushima a fost si momentul de reevaluare a solutiilor clasice de producere a energiei, asa incat, in prezent, tehnologiile curate de ardere a carbunilor sunt din nou in atentia investitorilor”,a mai spus Zelici.

Aceasta cu atat mai mult cu cat noile reglementari europene obliga la modernizare. Astfel, noua directiva europeana a emisiilor industriale  care va intra in vigoare dupa anul 2014 impune aplicarea celor mai bune tehnologii atat pentru vechile termocentrale cat si pentru cele noi. Iar noua directiva de comercializare a gazelor cu efect de sera obliga noile termocentrale realizate dupa anul 2020 sa-si monteze instalatii de sechestrare și depozitare “pe vecie” a emisiilor de dioxid de carbon. Chiar si vechile centrale, vor avea dupa, anul 2012 probleme mari in Uniunea Europeana, din cauza emisiilor de dioxid de carbon, fiind obligate sa-si cumpere dreptul de a emite acest gaz cu efect de sera.

Doar termocentralele de cogenerare existente vor mai putea primi gratuit alocari parțiale de drepturi de emisie, pentru dioxidul de carbon, pentru intreaga perioada 2013 – 2020.

Aceasta dupa ce Comisia Europeana a adoptat luna trecuta o decizie privind modul in care vor fi acordate, din 2013, certificatele
gratuite de emisii de gaze cu efect de sera pentru unitatile din sectorul energetic, in special termocentrale. Conform noii decizii, termocentralele care nu indeplinesc standardele UE vor putea primi si din 2013 astfel de certificate, insa intr-un numar mai redus. Atfel, unitatile aflate in aceasta situatie vor fi nevoite fie sa-si reduca emisiile, fie sa achizitioneze certificate pentru a-si acoperi excesul de emisii de gaze cu efect de sera.

Instalatiile care nu indeplinesc standardele UE vor avea la dispozitie un anumit numar de certificate care vor fi mai putine fata de nevoile reale, fiind nevoite fie sa-si reduca emisiile, fie sa achizitioneze certificate pentru a-si acoperi excesul de emisii de gaze cu efect de sera.

Fonduri de 458 milioane euro pentru proiecte de reabilitare

Cea de-a treia axa prioritara a POS Mediu vizeaza “reducerea poluarii si minimizarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor centralizate de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare”. Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finantarea proiectelor din Axa
Prioritara 3 a POS Mediu se ridica la aproximativ 458 milioane euro, din care jumatate reprezinta finantare de la UE, iar restul este cofinantare nationala, scrie Capital.

Emisiile de poluanti atmosferici provenind de la instalatiile mari de ardere (IMA) care utilizeaza combustibili fosili si care produc energie si caldura (prin co-generare) au un impact semnificativ asupra mediului. Aceste instalatii emit concentratii ridicate de dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, metale grele (care cauzeaza ploi acide si presupun un risc enorm pentru sanatatea populatiei, in special in marile zone industriale) si gaze cu efect de sera, precum dioxid de carbon si metan.

In 26 dintre cele mai mari localitati din Romania, IMA sunt principalele surse de producere a energiei termice si a apei calde pentru populatie, dar si principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili utilizati in aceste instalatii (carbune, pacura).

Sursa: Capital

iulie 1, 2011 at 11:57 am Lasă un comentariu

Romania printre principalii actori in energie eoliana din estul Europei

Romania este, alaturi de Polonia si Turcia, campioana la energie electrica produsa din surse eoliene in estul Europei, avand totodata sansa de a deveni numarul 1 in sector.

„In tara noastra sunt deja instalati aproape 700 MW din surse eoliene. Astfel, Romania, Polonia si Turcia sunt principalii actori in energie eoliana din estul Europei, potrivit consultantul in afaceri publice al Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (AREE), Ionel David.

Intai, pentru ca sunt tari cu intindere mare, toate trei au iesire la mare (unde bate vantul puternic) si au deja multi megawatti instalati in parcuri eoliene„, a spus Ionel David, potrivit BloomBiz.

In timp ce Polonia avea la sfarsitul anului trecut circa 1.100 MW instalati in ferme eoliene, in Croatia si Serbia investitiile in sector sunt minore sau nu exista (cum e cazul Serbiei).

„Energia produsa din surse regenerabile, cum este cea eoliana (de vant), este o energie curata, fara emisii.Ca un exemplu, 1 MW instalat intr-o unitate pe carbune polueaza cu o tona de emisii de dioxid de carbon, iar 1 MW la o termocentrala pe gaze naturale, cu o jumatate de tona de emisii de dioxid de carbon”, a precizat oficialul asociatiei.

De asemenea, presedintele Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana, Dana Duica, a afirmat ca pana in prezent au fost create aproximativ 2.000 de locuri de munca in sectorul eolian din Romania, scrie BloomBiz.

Totodata, potrivit asociatiei, Romania si-ar putea dubla pana la sfarsitul acestui an capacitatile de productie electricitate din surse eoliene, pana la 1.000 MW, de la circa 500 MW la sfarsitul anului trecut.

In prezent exista deja aproape 700 MW instalati din surse eoliene, fata de numai 14 MW in ianuarie 2010.

Intre companiile care dezvolta ferme eoliene in Romania, cele mai multe in Dobrogea, sunt: CEZ, Enel, Iberdrola, OMV Petrom, Blue Planet, Martifer, Monsson Alma, Alstom, Bogaris, EDP Renovaveis si Verbund.

Totodata, pana in 2015, ar putea fi puse in functiune unitati noi de producere electricitate din surse eoliene de pana la 3.500 MW si de 5.500 MW pana in 2020.

Sursa: BloomBiz

iunie 20, 2011 at 11:13 am Lasă un comentariu

Legea privind stimularea energiei regenerabile nu se aplica nici dupa aproape trei ani de la aparitie, dar se modifica pentru a doua oara

Paradoxul este ca autoritatile nu au reusit nici pana acum sa elaboreze normele de aplicare ale legii, desi aceasta a fost publicata in Monitorul Oficial in 2008. Nu au reusit nici macar sa notifice la Comisia Europeana schema de sprijin prevazuta in Legea 220/2008. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a supus dezbaterii publice un proiect de ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea legii, motivand ca trebuie respectate „exigentele Comisiei Europene care au rezultat din dialogul cu autoritatile romane si pentru a obtine cat mai repede autorizarea schemei”, scrie Hotnews.

Legislatia a mai fost modifica si anul trecut prin Legea 139.

Potrivit legii, producatorii de energie regenerabila vor primi un sprijin sub forma de certificate verzi (CV) in functie de tehnologia folosita. Insa, stimulentele acordate pentru investitiile in energia verde vor fi suportate de toti consumatorii de electricitate. Furnizorii sunt obligati, prin lege, sa cumpere aceste certificate verzi care mai departe se regasesc in pretul la consumatorul final. „Tranzactionarea certificatelor verzi este independenta de tranzactionarea energiei electrice, care se realizeaza prin mecanisme de piata, pe piata de energie electrica. Prin aceasta schema de sprijin consumatorii finali suporta, prin pretul majorat al energiei electrice, acoperirea costurilor suplimentare de productie ale producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie”, se arata in nota de fundamentare a proiectului de OUG supus dezbaterii publice de ANRE, informeaza Hotnews.

Principalele modificari preconizate

•Angajamentul autoritatilor romane de a monitoriza schema de sprijin si, in cazul in care constata supracompensarea (cresterea ratelor de rentabilitate obtenabile de  investitori  cu 10% fata de  cele  prezentate  in cadrul  calculelor de autorizare la  Comisia  Europeana), sa ia masuri pentru reducerea numarului de certificate verzi acordate;
•definirea unui mecanism de tratare a posibilului cumul de ajutoare si prin reducerea  numarului de certificate verzi pentru beneficiarii cumulului  mentinand Valoarea constanta  pentru  rata  de  rentabilitate prezentata  in cadrul  calculelor   de  autorizare la  Comisia  Europeana, astfel incat sa se evite supracompensarea  beneficiarilor ;
•Necesitatea diferentierii acordarii  numarului  de  certificate verzi  in  cazul  biomasei avand  in vedere diversitatea tehnologiilor si a materiei prime, care conduc la costuri  diferite  de  producere  a energiei  electrice;
•Reducerea  numarului de certificate verzi in cazul  unor tehnologii intrucat in cazul acestora datele de proiect existente la ANRE au aratat ca numarul de CV precizat in lege conduce la supracompensare: cu 1 CV in  cazul tehnologiilor bazate pe biomasa, biogaz si
biolichide cu  exceptia  biomasei  rezultata  din  culturi  energetice; cu 2 CV in cazul tehnologiilor bazate pe fermentarea deseurilor si namolurilor rezultate din apele uzate;
•Definirea centralei electrice multicombustibil pentru a se preciza acordarea de CV doar in  cazul  in care centrala electrica produce
energie electrica folosind surse regenerabile si conventionale de energie, care se utilizeaza in instalatii de ardere/cazane separate sau in aceeasi instalatie de ardere daca continutul energetic al combustibilului conventional utilizat nu depaseste10%  din  continutul  energetic total;
•Precizarea acordarii de CV pentru centrale second-hand bazate pe surse eoliene intrucat nu au fost disponibile date pentru alte tehnologii;
•definirea in lege a mecanismului de supracompensare;
•Includerea in lege a unor sanctiuni in cazul incalcarii de catre operatorii economici a obligatiilor legale;
•Introducerea  obligatiei pentru certificarea biomasei  pe  baza unor unor criterii de durabilitate avand in vedere ca in conformitate cu definitia din Directiva 2009/28/CE preluata si in Legea nr. 139/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008
pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, biomasa reprezinta- fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor de origine biologica din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), silvicultura si industriile conexe, inclusiv pescuitul si acvacultura, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si municipale, codificate conform prevederilor legale;  in  acest  fel  se  reduce  riscul aparitiei fraudelor, in sensul arderii altor
tipuri de combusibili si declararii acestora ca fiind biomasa, ceea ce ar conduce in final la obtinerea de certificate verzi
necuvenite.

Investitorii din sectorul energiei regenerabile nu vor primi prea curand mult asteptatele stimulentele prevazute in Legea 220/2008.  Ultimul termen pentru trimiterea notificarii la Comisia Europeana a fost sfarsitul lui aprilie. Potrivit presedintelui Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, termenul a fost amanat pentru inceputul lui iunie. Insa, aceste intarzieri ar putea „impinge” aplicarea legii pana in toamna. Daca pentru investitori, aceste tergiversari inseamna vesti proaste, pentru consumatori inseamna o amanare a platii contributiei pentru energia regenerabila, scrie Hotnews.

Autoritatile romane au spus in mai multe randuri ca notificarea nu a fost trimisa pana acum din cauza cauza preocuparii intense a Comisiei Europene de a nu exista masuri excesive de sprijin. Dupa doi ani de discutii, corespondenta intensa dintre Bucuresti si Bruxelles s-a  materializat intr-o invitatie din partea Comisiei Europene. Aceasta a fost facuta in urma cu trei luni.

Cu toate acestea, autoritatile romane sustin ca inca au mai avut de lamurite unele lucruri, mai ales cele legate de supracompensare. Inca trebuie lamurit daca investitorii care au beneficiat  de fonduri europene pot primi si certificate verzi.

Aceste intarzieri provoaca neliniste in randul investitorilor din domeniul energiei regenerabile, aratand ca nu este exclus sa caute oportunitati in alte state. In plus, actorii de pe piata regenerabilelor se tem ca oficialii de la Comisie vor cere Romaniei sa reduca beneficiile catre producatorii pentru a evita supracompensarea.

„Dupa doi ani, inca se discuta modificari la Legea 220/2008. Perspectivele intarzierii legii sau modificarii ei pe parcurs nu incita  la investitii.  Avem  perspectiva atat a intarzierii, cat si a modificarii legii (…)Daca se va face vreo modificare a legii, anulez orice investitie”, a declarat Jean  Valvis,  co-presedinte al grupului de lucru pentru Energie al CIS. Acesta a precizat ca nu poate admite nici cea mai mica reducere a stimulentelor deoarece  nu o  permit planurile sale de investitii.

Ce prevede Legea in forma actuala

Anul trecut a fost aprobata Legea 139 privind modificarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Actul normativ creaza cadrul legal de respectare a angajamentului din 2007, respectiv procentul de energie produsa din surse regenerabile din totalul energiei consumate in 2020.

Potrivit noii legi, producatorii de energie regenerabila vor beneficia de certificate verzi in felul urmator:

* Pentru energia produsa in centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW: 3 certificate pentru fiecare MWh produs si livrat daca centralele sunt noi si 2 certificate pentru fiecare MWh daca centralele sunt retehnologizate
* Doua certificate pana in 2017 si un certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs si livrat de producatorii de energie eoliana
* Trei certificate pentru fiecare MWh produs si livrat din energie din biomasa, biogaz si sursa geotermala
* Sase certificate pentru fiecare MWH produs si livrat din energie solara

•Potrivit legii, furnizorii erau obligati sa achizitioneze in 2010 certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializata in acest an, urmand ca ponderea sa creasca la 20% in 2020. Insa, legea nu a putut fi aplicata in lipsa legislatiei secundare. Un certificat verde se va putea tranzactiona la o valoare cuprinsa intre 27 si 55 de euro.

* Nivelul tintelor nationale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul final brut de energie electrica in perspectiva anilor 2010, 2015 si 2020 este de 33%, 35% si, respectiv, 38%.
* Cotele anuale obligatorii de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie care beneficiaza de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru perioada 2010-2020 sunt urmatoarele: 2010-8,3%; 2011-10%; 2012-12%; 2013-14%; 2014-15%; 2015-16%; 2016-17%; 2017- 18%; 2018-19%; 2019-19,5%; 2020-20%.

Sursa: HotNews

iunie 7, 2011 at 10:01 am Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Pagini

Categorii

octombrie 2019
L M M J V S D
« oct.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031