Posts tagged ‘parcuri eoliene’

Beneficiile constructiei celui mai mare parc eolian din Europa de Est

Aproape 500 de oameni au lucrat în perioada de vârf a lucrarilor de constructie pentru cel mai mare parc eolian care se face în România, aproape jumatate din valoarea investitiei realizata de cehii de la CEZ pe raza comunelor Dobrogene Fantanele si Co­gealac intrând în contul unor companii românesti.

Doua comune anonime din Dobrogea ajun­geau în vara anului 2010 în paginile ziarului francez Le Monde, una dintre cele mai cunoscute publicatii la nivel european, la acel moment jurnalistii caracterizând între­gul litoral românesc ca fiind noul El Dorado al energiei eoliene. Ceea ce atragea atentia atunci era investitia de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ începusera sa o faca pentru ridicarea celui mai mare parc eolian din Europa chiar pe raza co­munelor dobrogene Fântânele si Cogealac. Acum, cehii sunt pe ultima suta de metri. Deja 155 de turbine eoliene din cele 240 pe care le are întreg proiectul produc energie, la finalul acestui an, întregul proiect de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavoda, urmând sa fie finalizat.

500 de oameni pentru vânt

Perioada de boom a energiei eoliene în România s-a suprapus cu anii în care criza a afectat rând pe rând domenii precum constructiile sau transporturile si a fost ca o bula de oxigen pentru multe companii. Daca în 2009 în România erau numai 14 MW instalati în parcuri eoliene, acum sunt mai bine de 1.165 MW functionali, potrivit datelor Transelectrica, ceea ce înseamna ca acest sector a atras în plina criza investitii de circa 1,7 miliarde de euro. O parte din acesti bani a ramas în România, desi cei mai muti au intrat în conturile marilor producatori de eoliene asa cum sunt General Electric, Siemens sau Vestas.

„În perioada de vârf a constructiei parcurilor eoliene CEZ, pe santier au lucrat 400-500 de persoane, angajati ai CEZ si ai com­paniilor subcontractoare”, spun repre­zen­tantii CEZ România. Potrivit datelor Trans­electrica, la juma­tatea acestui an CEZ avea functionali 387,5 MW din cei 600 MW pro­iectati.

Doar o mica parte din aceste noi locuri de munca vor ramâne, pentru ca numarul an­ga­jatilor care deservesc permanent acest parc este 25 de oameni ai CEZ la care se mai adauga alte 75 de persoane care provin de la com­paniile subcontractate pentru servicii asa cum sunt service-ul sau paza obiec­ti­velor.

Firme românesti pentru lucrari

În afara de locurile de munca, repre­zen­tantii CEZ spun ca 45% din valoarea in­ves­titiei se regaseste sub forma platilor pentru companiile românesti. În total, la final investitia în parcul de 600 MW se va ridica la 1,1 mld. euro, potrivit datelor comunicate de companie, mai bine de jumatate din aceasta suma regasindu-se deja în turbinele ridicate.

„Platile catre firmele românesti au re­pre­zentat 45% din valoarea investitiei”, spun reprezentantii CEZ România. Pe lista com­paniilor românesti cu care cehii au lu­crat se numara EnergoBit, pentru lucrarile elec­trice, Viarom, Eraos, Lafarge, GE Ro­mânia, dar si diferite firme de transporturi spe­ciale.

De exemplu, EnergoBit, companie con­trolata de trei investitori clujeni, Peter Pal, Stefan Gadola si Ioan Socea, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 140 mil. euro, cu 20% mai mari fata de cele din 2010. Aproape 20% din toti acesti bani vin din contractele pe care clujenii le-au câstigat cu investitorii în parcuri eoliene, cel mai important fiind totusi cel semnat cu CEZ care vizeaza proiectarea si realizarea lucrarilor electrice.

Desi pe lista companiilor cu care CEZ lucreaza figureaza si GE România, gigantul american nu are o fabrica de productie a turbinelor eoliene pe piata locala, cea mai mare parte a echipa­mentelor fiind importata.

Bani din taxe, impozite si avize

Dincolo de locurile de munca si de con­trac­tele pentru companiile românesti, dez­vol­tarea parcurilor eoliene aduce bani si în contul primariilor si al statului prin taxele si im­pozitele platite.

„Toate avizele si autorizatiile necesare pâna în acest moment au costat 11,5 mil. lei (circa 2,6 mil. euro). Valoarea impozitelor pla­tite bugetelor locale si bugetului de stat în 2011 se ridica la 19 milioane lei (4,5 milioane de euro), iar valoarea estimata a acestora în 2012 este de 22 mil. lei (5 mil. euro)”, au mai spus repre­zen­tantii CEZ România. Alaturi de taxele platite la primarii, comunitatile locale pe suprafata carora se desfasoara constructia parcurilor eoliene beneficiaza de anumite lucrari de infra­struc­tura facute de in­ves­titori. În Fântânele CEZ spune ca s-a modernizat si extins sistemul de apa potabila, toate gospodariile fiind ra­cor­date. Totodata s-au reparat drumurile principale din comuna si s-au realizat investitii în sistemul de canalizare, alaturi de alte proiecte.

Banii din certificate, adevaratul magnet

Pe de alta parte, investitorii în parcuri eoliene au motive întemeiate pentru a realiza aceste proiecte. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul român pentru proiectele de energie regenerabila este una dintre cele mai generoase la nivel european. Schema se bazeaza pe certificate verzi si pe cote obligatorii. Astfel, în prezent fiecare MWh de energie eoliana este recompensat prin doua certificate verzi, care au o valoare stabilita prin lege între 27 si 55 de euro, în prezent ele tranzactionându-se la valoarea maxima.

Aceste certificate verzi sunt cumparate de furnizorii de energie care sunt obligati ca în cosul livrat clientilor sa aiba un anumit procent de energie verde. Dovada îndepli­nirii acestui procent este chiar nu­marul de certificate achizitionate. Pro­blema este ca achizitia acestor instrumente reprezinta costuri suplimentare pentru furnizori care sunt transmise mai departe în facturi. Astfel, cei care sprijina cu adevarat energia verde sunt consumatorii de energie, platitorii finali de facturi.

De exemplu, numai în primele patru luni ale anului CEZ România a încasat prin intermediul proiectului eolian de la Fântânele circa 33 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea certificatelor verzi emise în contul companiei.

„Câstigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi directionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este cresterea portofoliului de proiecte de productie a energiei din resurse rege­nerabile cu 3.000 MW pâna în 2016, în tari precum România, Germania, Polonia”, au mai precizat reprezentantii CEZ.

Sursa: Ziarul Financiar

Reclame

iunie 19, 2012 at 12:55 pm Lasă un comentariu

Romania printre principalii actori in energie eoliana din estul Europei

Romania este, alaturi de Polonia si Turcia, campioana la energie electrica produsa din surse eoliene in estul Europei, avand totodata sansa de a deveni numarul 1 in sector.

„In tara noastra sunt deja instalati aproape 700 MW din surse eoliene. Astfel, Romania, Polonia si Turcia sunt principalii actori in energie eoliana din estul Europei, potrivit consultantul in afaceri publice al Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (AREE), Ionel David.

Intai, pentru ca sunt tari cu intindere mare, toate trei au iesire la mare (unde bate vantul puternic) si au deja multi megawatti instalati in parcuri eoliene„, a spus Ionel David, potrivit BloomBiz.

In timp ce Polonia avea la sfarsitul anului trecut circa 1.100 MW instalati in ferme eoliene, in Croatia si Serbia investitiile in sector sunt minore sau nu exista (cum e cazul Serbiei).

„Energia produsa din surse regenerabile, cum este cea eoliana (de vant), este o energie curata, fara emisii.Ca un exemplu, 1 MW instalat intr-o unitate pe carbune polueaza cu o tona de emisii de dioxid de carbon, iar 1 MW la o termocentrala pe gaze naturale, cu o jumatate de tona de emisii de dioxid de carbon”, a precizat oficialul asociatiei.

De asemenea, presedintele Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana, Dana Duica, a afirmat ca pana in prezent au fost create aproximativ 2.000 de locuri de munca in sectorul eolian din Romania, scrie BloomBiz.

Totodata, potrivit asociatiei, Romania si-ar putea dubla pana la sfarsitul acestui an capacitatile de productie electricitate din surse eoliene, pana la 1.000 MW, de la circa 500 MW la sfarsitul anului trecut.

In prezent exista deja aproape 700 MW instalati din surse eoliene, fata de numai 14 MW in ianuarie 2010.

Intre companiile care dezvolta ferme eoliene in Romania, cele mai multe in Dobrogea, sunt: CEZ, Enel, Iberdrola, OMV Petrom, Blue Planet, Martifer, Monsson Alma, Alstom, Bogaris, EDP Renovaveis si Verbund.

Totodata, pana in 2015, ar putea fi puse in functiune unitati noi de producere electricitate din surse eoliene de pana la 3.500 MW si de 5.500 MW pana in 2020.

Sursa: BloomBiz

iunie 20, 2011 at 11:13 am Lasă un comentariu

Romania poate atrage 10 mld. € in energie verde

Investitiile in domeniul energiilor regenerabile ar putea ajunge in urmatorii 10 ani la circa 7-10 miliarde de euro, ceea ce ar echivala cu „plantarea” a circa 2.400 de turbine eoliene fata de 250 in prezent, arata calculele facute de Ambasada Frantei la Bucuresti.

Francezii nu sunt singurii care pledeaza pentru aplicarea Legii 220/2008 care stabileste schema de sprijin pentru energia regenerabila, investitorii privati, casele de avocatura si Consiliul Investitorilor Straini presand la randul lor statul sa accelereze aplicarea unui document legislativ care de aproape 3 ani nu-si produce efectele in lipsa avizului Comisiei Europene, scrie Ziarul Financiar.

Una dintre principalele probleme ridicate de autoritatile romane este cea legata de costurile subventiilor pentru sustinerea energiei curate, care la final vor fi suportate de toti consumatorii. De exemplu, datele ANRE arata ca anul trecut s-au produs circa 0,67 TWh energie verde, echivalentul a circa 1% din consumul intern, in contul carora au fost emise peste 690.000 de certificate verzi. Practic, numai anul trecut totalul subventiilor s-a ridicat la peste 38 de milioane de euro, luand in calcul un pret de 55 de euro pe fiecare certificat. Pentru 2011 insa, daca legea intra in vigoare de la 1 iulie, aceste subventii date investitorilor sub forma de certificate verzi se vor ridica la 196 de milioane de euro, ponderea energiei verzi in consum urmand sa ajunga la circa 5%.
Deja autoritatile au anuntat ca acest lucru ar putea duce la o crestere a facturilor cu 5-7% din cauza faptului ca furnizorii de energie sunt obligati sa cumpere certificatele verzi primite de investi­torii in energie regenerabila, transmitand insa mai departe costurile acestei achizitii catre consu­matorul final.
La nivelul anului 2017 ANRE a calculat ca impactul in facturi al energiei verzi ar fi de 33 de euro pe MWh, ceea ce echivaleaza cu o crestere de peste 70% a facturilor. In total, valoarea certificatelor verzi rascumparate de catre furnizorii de energie si pasata mai departe consumatorilor finali este estimata de ANRE la 10,5 mld. euro in urmatorii 10 ani.

Avantajele acestor investitii
„Aceasta inseamna si locuri de munca, dezvoltarea unor comunitati locale si a infrastructurii locale”, arata Carta Alba a Energiei, un document care cuprinde zece masuri pentru relansarea sectorului energiei din Romania realizat de Ambasada Frantei la Bucuresti alaturi de Camera Franceza de Comert si Industrie din Romania (CCIFER), scrie Ziarul Financiar.

Ce inseamna 10 mld. euro in vant?

Concret, daca legea s-ar pune in aplicare, investitiile de 10 miliarde de euro ar echivala cu montarea a circa 5.900 MW in parcuri eoliene, daca se ia in calcul o investitie de circa 1,5 – 1,7 milioane de euro pentru fiecare MW instalat. Mai departe, aceasta capacitate ar duce la „plantarea” a aproape 2.400 de „mori de vant” daca in medie o turbina ar avea 2,5 MW.
Totodata, potrivit statisticilor realizate de catre Asociatia Europeana pentru Energie Regenerabila, circa 75% din valorea unei investitii se duce pe achizitia echipamentelor. Cum deocamdata Romania nu produce astfel de echipamente, acest lucru ar insemna ca local ar ramane circa 2,5 miliarde de euro din cele 10 miliarde de euro calculate initial.

„La 1.000 MW instalati sunt cam 1.500 de persoane care muncesc, de la oameni din cariere de piatra, drumari, transportatori, oameni care fac retelele electrice, fundatii, consultanta si altii”, spune Ionel David, consultant pe relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (AREE). Pornind de la aceste estimari, cei aproape 5.900 MW ar duce la crearea a aproximativ 9.000 de locuri de munca.
La finalul anului trecut, in Romania erau instalati circa 450 MW in parcuri eoliene, estimarile pentru anul acesta vizand un total de 1.000 MW.

Preturi actualizate la utilitati

In afara de masura privind promovarea energiei regenerabile, francezii au mai venit cu alte 9 propuneri care in opinia lor ar putea relansa sectorul energetic, una dintre ele fiind acordarea unei vizibilitati pe termen lung pentru investitori.
„Investitiile in domeniul energetic sunt pe termen lung, 20-40 de ani. Pentru a castiga increderea investitorilor, autoritatile trebuie sa dezvolte o viziune de durata care se includa: strategia in domeniul energiei, sursele de finantare, actualizarea preturilor la gaze si electricitate, plata datoriilor, dezvoltarea unei burse de energie la Bucuresti”, a precizat Yvonnick David, administrator al CCIFER si coordonatorul proiectului C?rtii Albe.
Alte propuneri din partea francezilor sunt investitii in sectorul de cogenerare (producere simulata de energie si caldura) in contextul in care 96% din retelele de termoficare urbana din Romania sunt intr-o situatie deficitara.
Cresterea eficientei energetice a cladirilor este o alta masura propusa de francezi.

Sursa: Ziarul Financiar

aprilie 18, 2011 at 12:37 pm Lasă un comentariu

Electrica va cumpara in toamna tubinele pentru parcurile eoliene

Electrica, singura companie de distributie si furnizare a energiei electrice aflata in portofoliul statului roman, estimeaza ca in toamna acestui an va putea achizitiona turbinele eoliene pentru realizarea a doua parcuri in Constanta si Galati.

Potrivit estimarilor companiei, investitia s-ar ridica la circa 160 de milioane de euro, fiecare parc eolian urmand sa aiba o capacitate de cate 50 MW, scrie Ziarul financiar. 

Intentia Electrica de a intra pe sectorul eolian a fost anuntata de mai bine de trei ani de zile, firma spunand initial ca achizitia echipamentelor ar fi trebuit sa aiba loc in trimestrul III 2010 pentru parcul eolian de la Chirnogeni, judetul Constanta si in primul semestru al anului 2011 pentru parcul eolian Frumusita, judetul Galati. Una dintre problemele pe care reprezentantii Electrica le-au semnalat in realizarea parcurilor eoliene, cel putin in cazul celui din Dobrogea, a fost faptul ca operatorul retelei de distributie din zona, adica italienii de la Enel, a propus solutii dezavantajoase de conectare a parcului facut de Electrica.

„Cele doua parcuri vor avea fiecare o capacitate de 50 MW. Speram ca in acest an sa incheiem si contractul cu furnizorul turbinelor si sa avem si autorizatiile de construire. Lucrarile se vor derula pe o perioada de doi ani”, a afirmat Ioan Folescu, citat de Mediafax.

El a precizat ca Electrica va lansa in termen de 30 de zile anuntul pentru organizarea licitatiei in urma careia va selecta furnizorul turbinelor, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, companiei de stat ii va lua in total mai bine de cinci ani de zile sa faca doua parcuri eoliene. Intre timp rivalii straini cum ar fi cehii de la CEZ, italienii de la Enel sau Energias de Potugal au montat sute de turbine eoliene in Dobrogea.

Un alt proiect al companiei care este amanat este acela de a forma o singura companie de furnizare a energiei electrice prin unirea activitatilor de profil din cele trei filiale care se mai afla in portofoliul Electrica.

„Am oprit acest proces din cauza datoriilor CFR. In prezent evaluam oportunitatea unei majorari de capital de 60 milioane lei la fiecare filiala de furnizare, dar s-a pus problema ca ar putea fi considerat un ajutor de stat. Filialele de furnizare sunt intr-o situatie delicata din cauza lichiditatilor”, a mai spus Folescu, potrivit Ziarul Financiar.

El a adaugat ca Electrica are de recuperat datorii in valoare totala de 250 milioane euro, din care 170 milioane euro, inclusiv penalitati, de la CFR. De asemenea, combinatul chimic Oltchim Ramnicu-Valcea are datorii catre Electrica de 50 milioane euro.

In ceea ce priveste restructurarea companiei, Folescu a mai precizat ca Electrica Serv, filiala de intretinere si servicii a Electrica SA, a disponibilizat de la inceputul anului, cu plati compensatorii, circa 1.400 de salariati, masura inclusa in procesul de divizare a societatii.

Sursa: Ziarul Financiar

februarie 18, 2011 at 2:53 pm Lasă un comentariu

S-a dat startul la 14 proiecte energetice

Ministerul Economiei Comertului si Mediului de Afaceri a semnat contractele de finantare pentru cele 14 proiecte aprobate in cadrul cererilor din Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, proiecte in valoare totala de 612 mil lei.

„Cele 14 proiecte au o valoare totala de aproape 612 milioane lei, din care finantarea nerambursabila aprobata este de circa 261 milioane lei. Puterea instalata aferenta acestor proiecte este de aproximativ 50,2 MWe putere electrica si aproape 35 MWt putere termica”, potrivit unui comunicat, citat de NewsIn.

Proiectele urmaresc valorificarea resurselor de energie pentru producerea de energie verde si vizeaza reabilitarea si retehnologizarea unor microhidrocentrale, construirea unor centrale de productie prin cogenerare, parcuri eoliene, asigurarea sustenabilitatii energetice din surse alternative in institutii publice, potrivit Wall-street.

Proiectele sunt aferente operatiunii 4.2 „Sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere de energie electrica si termica, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (in unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie” din Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, scrie Wall-street.

Sursa: Wall-street

februarie 25, 2010 at 1:12 pm Lasă un comentariu

35 de milioane de euro pentru 3 parcuri eoliene din Polonia

Un credit de 35 de milioane de euro va fi acordat Poloniei de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru constructia si exploatarea a trei parcuri eoliene, se arata intr-un comunicat remis luni (11 ianuarie 2010) de catre BERD.

Trei parcuri eoliene, cu o capacitate totala de 52 de MW, vor fi construite si dat in functiune in sud-estul Poloniei. Proiectul se inscrie in eforturile facute de aceasta tara pentru a se conforma politicii Uniunii Europene de crestere a ponderii de energie regenerabila in cadrul cosului energetic, scrie Financiarul.

Primul Parc, Leki Dukielskie, de 10 MW, este deja in functiune. Parcul Bukowsko, cu o capacitate de 16 MW, era programat sa fie operational la finele lui 2009, iar cel mai mare, parcul Rymanów, cu o capacitate de 26 de MW, va fi dat in functiune in primul trimestru al anului 2010.

BERD estimeaza ca reusita acestui proiect ar putea sa atraga si alti investitori straini in domeniul de energie eoliana in Polonia. Dezvoltatorul proiectului celor trei parcuri eoliene este compania poloneza Martifer Renewables S.A. (MTR Poland), sucursala din Polonia a holdingului portughez Martifer Renewables SGPS, scrie Financiarul.

Acesta din urma are o capacitate instalata totala de 100 de MW, dintre care 90 la suta energie eoliana si restul energie solara, precum si o serie de proiecte de parcuri eoliene cu o capacitate totala de 3500 MW in 13 tari din America Latina, Australia (1000 MW), America de Nord (800 MW) si Europa de Est si de Vest (1500 MW).
Proiectul celor trei parcuri eoliene din Polonia va fi finantat de BERD (credit pe termen lung in zloti, cu o valoare echivalenta de 35 de milioane de euro), Banca Europeana pentru Investitii si doua banci comerciale. BERD finanteaza in Polonia un numar de 202 proiecte, cu o valoare totala de 14.242,8 milioane de euro, dintre care 82 la suta sunt in sectorul privat. BERD considera ca investitiile sale vor atrage investitii suplimentare de 10,7 miliarde de euro.

Sursa: Financiarul

ianuarie 11, 2010 at 1:38 pm Lasă un comentariu

Hidroelectrica doreste sa faca rost de bani pentru investitii

Hidroelectrica, cel mai ieftin producator de energie electrica, a contractat saptamana aceasta un imprumut de 60 mil. euro, in cadrul unor negocieri mai ample pentru obtinerea unei finantari in valoare de 300 mil. euro.

Potrivit unor surse din piata, creditul de 60 de milioane de euro a fost accesat de la o singura banca. Compania negociaza aceste imprumuturi de circa doi ani de zile, banii urmand sa fie indreptati catre finantarea programelor de investitii. Hidroelectrica si-a bugetat investitii totale de 1,9 mld euro pana in 2025 pentru investitii in noi unitati de productie de energie electrica astfel incat gradul de valorificare al potentialului hidroenergetic sa creasca de la 53,83% la 64,78%, informeaza Ziarul financiar.

Pana la sfarsitul anului compania va mai incheia inca trei acorduri, cu valori de 30 milioane euro, 70 milioane euro, respectiv unul extern de 135 milioane euro. „Am semnat ieri (miercuri – n.r.) un contract de 60 de milioane de euro”, a declarat Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, citat de Mediafax. El nu a dorit sa precizeze cu ce banca a semnat acordul de finantare si nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei pentru detalii. Jumatate din suma aferenta contractului, respectiv 30 de milioane de euro, poate fi accesata imediat, iar restul in primul trimestru al anului viitor.

Hidroelectrica, detinuta de Ministerul Economiei, si-a anuntat recent intentia de a intra in sectorul de energie eoliana si se afla in prezent in negocieri cu trei companii romanesti pentru achizitia unor proiecte cu o capacitate instalata de pana la 100 MW, scrie Ziarul Financiar.

Reprezentantii Hidroelectrica nu au dorit sa ofere detalii privind identitatea celor trei firme sau suma pe care compania de stat ar fi dispusa sa o aloce acestei investitii. Totodata, compania va construi anul viitor prima centrala pe biomasa din portofoliu, in care estimeaza ca va investi 40 mil. euro. In total, Hidroelectrica intentioneaza sa construiasca cinci centrale pe biomasa, iar investitiile viitoare vor viza productia de electricitate in hidrocentrale, centrale pe biomasa si parcuri eoliene.

Investitiile in centralele pe biomasa vor totaliza 200 de milioane de euro, cate 40 mil. euro pentru fiecare centrala. Hidroelectrica a asigurat anul trecut 26,4% din consumul de energie la nivel national.

Sursa: Ziarul financiar

noiembrie 27, 2009 at 5:41 pm Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Pagini

Categorii

octombrie 2019
L M M J V S D
« oct.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031