Posts tagged ‘turbine eoliene’

Beneficiile constructiei celui mai mare parc eolian din Europa de Est

Aproape 500 de oameni au lucrat în perioada de vârf a lucrarilor de constructie pentru cel mai mare parc eolian care se face în România, aproape jumatate din valoarea investitiei realizata de cehii de la CEZ pe raza comunelor Dobrogene Fantanele si Co­gealac intrând în contul unor companii românesti.

Doua comune anonime din Dobrogea ajun­geau în vara anului 2010 în paginile ziarului francez Le Monde, una dintre cele mai cunoscute publicatii la nivel european, la acel moment jurnalistii caracterizând între­gul litoral românesc ca fiind noul El Dorado al energiei eoliene. Ceea ce atragea atentia atunci era investitia de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ începusera sa o faca pentru ridicarea celui mai mare parc eolian din Europa chiar pe raza co­munelor dobrogene Fântânele si Cogealac. Acum, cehii sunt pe ultima suta de metri. Deja 155 de turbine eoliene din cele 240 pe care le are întreg proiectul produc energie, la finalul acestui an, întregul proiect de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavoda, urmând sa fie finalizat.

500 de oameni pentru vânt

Perioada de boom a energiei eoliene în România s-a suprapus cu anii în care criza a afectat rând pe rând domenii precum constructiile sau transporturile si a fost ca o bula de oxigen pentru multe companii. Daca în 2009 în România erau numai 14 MW instalati în parcuri eoliene, acum sunt mai bine de 1.165 MW functionali, potrivit datelor Transelectrica, ceea ce înseamna ca acest sector a atras în plina criza investitii de circa 1,7 miliarde de euro. O parte din acesti bani a ramas în România, desi cei mai muti au intrat în conturile marilor producatori de eoliene asa cum sunt General Electric, Siemens sau Vestas.

„În perioada de vârf a constructiei parcurilor eoliene CEZ, pe santier au lucrat 400-500 de persoane, angajati ai CEZ si ai com­paniilor subcontractoare”, spun repre­zen­tantii CEZ România. Potrivit datelor Trans­electrica, la juma­tatea acestui an CEZ avea functionali 387,5 MW din cei 600 MW pro­iectati.

Doar o mica parte din aceste noi locuri de munca vor ramâne, pentru ca numarul an­ga­jatilor care deservesc permanent acest parc este 25 de oameni ai CEZ la care se mai adauga alte 75 de persoane care provin de la com­paniile subcontractate pentru servicii asa cum sunt service-ul sau paza obiec­ti­velor.

Firme românesti pentru lucrari

În afara de locurile de munca, repre­zen­tantii CEZ spun ca 45% din valoarea in­ves­titiei se regaseste sub forma platilor pentru companiile românesti. În total, la final investitia în parcul de 600 MW se va ridica la 1,1 mld. euro, potrivit datelor comunicate de companie, mai bine de jumatate din aceasta suma regasindu-se deja în turbinele ridicate.

„Platile catre firmele românesti au re­pre­zentat 45% din valoarea investitiei”, spun reprezentantii CEZ România. Pe lista com­paniilor românesti cu care cehii au lu­crat se numara EnergoBit, pentru lucrarile elec­trice, Viarom, Eraos, Lafarge, GE Ro­mânia, dar si diferite firme de transporturi spe­ciale.

De exemplu, EnergoBit, companie con­trolata de trei investitori clujeni, Peter Pal, Stefan Gadola si Ioan Socea, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 140 mil. euro, cu 20% mai mari fata de cele din 2010. Aproape 20% din toti acesti bani vin din contractele pe care clujenii le-au câstigat cu investitorii în parcuri eoliene, cel mai important fiind totusi cel semnat cu CEZ care vizeaza proiectarea si realizarea lucrarilor electrice.

Desi pe lista companiilor cu care CEZ lucreaza figureaza si GE România, gigantul american nu are o fabrica de productie a turbinelor eoliene pe piata locala, cea mai mare parte a echipa­mentelor fiind importata.

Bani din taxe, impozite si avize

Dincolo de locurile de munca si de con­trac­tele pentru companiile românesti, dez­vol­tarea parcurilor eoliene aduce bani si în contul primariilor si al statului prin taxele si im­pozitele platite.

„Toate avizele si autorizatiile necesare pâna în acest moment au costat 11,5 mil. lei (circa 2,6 mil. euro). Valoarea impozitelor pla­tite bugetelor locale si bugetului de stat în 2011 se ridica la 19 milioane lei (4,5 milioane de euro), iar valoarea estimata a acestora în 2012 este de 22 mil. lei (5 mil. euro)”, au mai spus repre­zen­tantii CEZ România. Alaturi de taxele platite la primarii, comunitatile locale pe suprafata carora se desfasoara constructia parcurilor eoliene beneficiaza de anumite lucrari de infra­struc­tura facute de in­ves­titori. În Fântânele CEZ spune ca s-a modernizat si extins sistemul de apa potabila, toate gospodariile fiind ra­cor­date. Totodata s-au reparat drumurile principale din comuna si s-au realizat investitii în sistemul de canalizare, alaturi de alte proiecte.

Banii din certificate, adevaratul magnet

Pe de alta parte, investitorii în parcuri eoliene au motive întemeiate pentru a realiza aceste proiecte. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul român pentru proiectele de energie regenerabila este una dintre cele mai generoase la nivel european. Schema se bazeaza pe certificate verzi si pe cote obligatorii. Astfel, în prezent fiecare MWh de energie eoliana este recompensat prin doua certificate verzi, care au o valoare stabilita prin lege între 27 si 55 de euro, în prezent ele tranzactionându-se la valoarea maxima.

Aceste certificate verzi sunt cumparate de furnizorii de energie care sunt obligati ca în cosul livrat clientilor sa aiba un anumit procent de energie verde. Dovada îndepli­nirii acestui procent este chiar nu­marul de certificate achizitionate. Pro­blema este ca achizitia acestor instrumente reprezinta costuri suplimentare pentru furnizori care sunt transmise mai departe în facturi. Astfel, cei care sprijina cu adevarat energia verde sunt consumatorii de energie, platitorii finali de facturi.

De exemplu, numai în primele patru luni ale anului CEZ România a încasat prin intermediul proiectului eolian de la Fântânele circa 33 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea certificatelor verzi emise în contul companiei.

„Câstigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi directionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este cresterea portofoliului de proiecte de productie a energiei din resurse rege­nerabile cu 3.000 MW pâna în 2016, în tari precum România, Germania, Polonia”, au mai precizat reprezentantii CEZ.

Sursa: Ziarul Financiar

Reclame

iunie 19, 2012 at 12:55 pm Lasă un comentariu

Energobit mizeaza pe morile de vant

EnergoBit, spune ca lucrarile la cea de-a doua parte a parcului eolian de 1,1 miliarde de euro dezvoltat de cehii de la CEZ se afla in plina desfasurare, etapa Cogealac urmand sa fie finalizata in 2012.

EnergoBit este compania care se ocupa de proiectarea si realizarea lucrarilor electrice la parculul de 600 MW, aproape cat un reactor al centralei de la Cernavoda, pe care cehii il fac in doua localitati dobrogene, Fantanele si Cogealac, scrie Ziarul Financiar.

Daca la Fantanele lucrarile sunt aproape finalizate, la Cogealac , pe fondul mai multor conflicte cu primaria comunei, constructiile au fost blocate.

Astfel, daca initial termenul de finalizare pentru intreaga investitie era sfarsitul anului trecut, cel mai probabil lucrarile se vor
termina in 2012.

Contractul castigat de EnergoBit cu cehii de la CEZ arata ca si companiile romanesti pot beneficia de investitiile straine din
domeniul energiei verzi. In contextul in care cei mai multi bani ii primesc produ­catorii de turbine eoliene, nicio companie de profil neavand acum o fabrica in Romania, numai aproxi­mativ 25% din valoa­rea acestor parcuri ra­mane local fiind impar­tita intre companiile de construc­tii sau companiile din domeniul lucrarilor electrice.

Vant bun la Cogealac

EnergoBit a identificat aceasta oportunitate, si dincolo de CEZ mai are in portofoliu si colaborari cu Petrom, ButanGas sau Energias de Portugal, companii care investesc sute de milioane de euro in „mori de vant”.

„Partea de energie verde a ajuns sa reprezinta circa 20% din valoarea afacerilor inregistrate de noi. Daca anul trecut am ajuns la 100 de milioane de euro, pentru anul acesta ne-am bugetat 120 de milioane de euro”, spune Florin Pop, directorul general al EnergoBit.

In legatura cu proiectul eolian al CEZ, reprezentantii EnergoBit spun ca lucrarile au inceput sa mearga si la doua parte a proiectului, cea de la Cogealac, acolo unde ar trebui montate 101 turbine cu o inaltime de 100 de metri. „La Cogealac, ba am
inceput, ba ne-am oprit din cauza problemelor cu prima­ria, si tot asa, dar acum lucrarile merg intr-un ritm accelarat pentru ca investitorii vor sa recupereze timpul pierdut. Deja se toarna fundatiile. Cred ca anul acesta se vor monta 40-45 de turbine, restul urmand da fie montate anul viitor”, a explicat Stefan Gadola, vicepresedintele EnergoBit si unul dintre cei trei asociati principali ai grupului, potrivit Ziarul Financiar.

Potrivit reprezentantilor EnergoBit, compania lucreaza acum pe partea electrica pentru parcuri eoliene cu o capacitate instalata de 1.400 MW, echivalentul in capacitate a doua reactoare de la Cernavoda.

10 milioane de euro de la BERD

Parcurile eoliene sunt cel mai fierbinte domeniu de investitii al momentului, atragand in ultimii doi ani de zile proiecte de circa un miliard de euro, in perioada 2011-2013 fiind asteptate investitii de 5 miliarde de euro.

Potentialul Romaniei in acest domeniu vine din doi factori: vantul foarte bun din zona Dobrogei si schema de sprijin generoasa pentru investitorii de profil.

Dincolo de parcurile eoliene, EnergoBit este interesat si de proiectele de eficienta energetica, grupul semnand ieri un contract de imprumut cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in valoare de 10 milioane de euro.

Aceste proiecte urmeaza sa fie derulate in colaborare cu municipalitati, dar si cu companii private. EnergoBit nu a oferit detalii
concrete despre viitorii beneficiari ai acestor proiecte.

EnergoBit este o companie pusa pe picioare in anul 1990 de trei fosti angajati ai Renel, care acum sunt si asociatii principali: Stefan Gadola, Ioan Socea si Peter Pal, fiecare detinand acum functia de vicepresedinte.

Grupul are in prezent 800 de angajati, dintre care 200 sunt de profesie ingineri.

Sursa: Ziarul Financiar

iulie 26, 2011 at 11:45 am Lasă un comentariu

Circa 70% dintre companiile din industrie au programe de management energetic

Energiile conventionale, bazate pe combustibilii fosili (carbune, petrol si gaze naturale), limitate in timp si poluante, vor face loc tot mai mult energiilor alternative.

Potrivit datelor Green Business Index (GBI 2011), la 67% dintre companiile respondente din sectorul Industrie/ Productie exista implementat un program de management energetic, scrie Green-report.

Programele investitionale pentru proiecte de eficienta energetica reprezinta teoretic trecerea de la intentii la fapte. La ambele categorii, 65% dintre companii au declarat ca au programe de investitii pentru reducerea consumului de energie electrica, a emisiilor poluante sau modernizarea si inlocuirea echipamentelor consumatoare ineficiente.

De asemenea, pentru introducerea surselor regenerabile de producere a energiei electrice (panouri fotovoltaice, turbine eoliene etc.) au raspuns 11% dintre companiile care activeaza in Industrie/Productie si 22% dintre cele din sectorul Servicii/Comert. Doar 2% dintre companiile respondente, din ambele domenii de activitate, au in program cogenerarea/trigenerarea, scrie Green-report.

In sectorul Industrie/Productie, 83% de companii au un responsabil energetic, dar nu in cadrul unui departament special. In privinta existentei unui audit energetic la nivelul companiei, 44% nu au deloc, iar 6% au raspuns afirmativ, acesta fiind mai vechi de 2 ani.Tot in sectorul Industrie/Productie, toate companiile considera ca infrastructura (post de transformare, bransament electric) de distributie a energiei electrice este eficienta.

Spre deosebire de atitudinea fata de consumul de apa, companiile au o deschidere mai larga in sensibilizarea si implicarea angajatilor in rationalizarea consumurilor de energie electrica, peste 90% din ele raspund afirmativ.

Pentru pastrarea constanta a factorului de putere (in vederea reducerii costurilor cu energia reactiva), 39% dintre respondenti nu au montate baterii de condensatoare, iar restul de 61% au, dar vechimea acestora este mai mare de 5 ani. Peste 80% dintre companii au UPS-uri pentru procesele sensibile la fluctuatiile parametrilor energiei electrice ( 89% din Industrie/ Productie si 81% din Servicii/Comert).

Intr-o proportie asemanatoare, companiile respondente considera ca nu au probleme legate de asigurarea continua si pastrarea constanta ale parametrilor calitativi ai energiei electrice (tensiune si frecventa). Rezultatele acestui raport au fost generate din chestionarea companiilor inscrise in Green Business Index.

Sursa: Green-report

iunie 28, 2011 at 10:24 am Lasă un comentariu

Vestas intra oficial pe piata de turbine eoliene din Romania

Grupul danez Vestas, cel mai mare producator de turbine eoliene din lume, si-a inaugurat miercuri biroul oficial din Bucuresti, dupa ce in ultimii doi ani activitatea companiei a fost administrata de subsidiara Vestas CEU Romania.

Spre deosebire de Vestas, companiile concurente precum General Electric si Siemens au intrat oficial pe piata romaneasca de profil cu multi ani in urma, scrie Dailybusiness.

„Romania are cel mai mare potential de crestere din regiune, in ceea ce priveste energia eoliana, pe termen scurt si mediu, adica pe 3-5 ani”, a declarat Hans Jorn Rieks, presedinte al Vestas Central Europe, care a precizat ca Romania are un potential anual de instalare de circa 500MW pana in 2015.

Astfel, Vestas considera ca pana in 2013, Romania poate ajunge la 2.500-3.500 MW instalati comparativ cu nivelul de 462 MW instalati in prezent, potrivit datelor furnizate de Asociatia Romana pentru Energie Eoliana.

Cu toate acestea, grupul danez nu intentioneaza sa deschida o fabrica locala.

„Pentru noi sursa principala a dezvoltarii consta in posibilitatile de extindere a afacerii, si nu neaparat in deschiderea unei fabrici locale”, a declarat Andrew Hilton, vice-presedinte Communications Vestas Central Europe, potrivit Dailybusiness.

„Ca furnizor trebuie sa ne axam pe o strategie pe termen lung, pentru ca investitiile in acest domeniu se intind pe 20 de ani”, a precizat Jorn Rieks.

In prezent, Vestas a semnat pe piata locala contracte pentru livrarea de turbine cu o capacitate totala de 450 MW, pentru proiecte ce vizeaza doar parcuri eoliene din Dobrogea.

La sfarsitul lunii iunie 2010, grupul avea 22 de turbine eoliene instalate, cu o capacitate totala de 43,66MW, restul de MW urmand sa fie instalati pana la sfarsitul anului curent.

Oficialii Vestas considera ca legislatia si reteaua electrica din Romania trebuie imbunatatite, intrucat orice investitor are nevoie de claritate, stabilitate si transparenta.

„Piata romaneasca de energie eoliana este inca foarte tanara si nu exista inca experienta necesara”, a afirmat Catalina Dragomir, directorul de vanzari al Vestas Romania.

Pe de alta parte, Andrew Hilton a declarat ca nicio piata nu este perfecta.

„Monitorizam piata romaneasca de circa 5 ani, cand nu exista inca productia de energie eoliana. Insa acum este un moment propice pentru extinderea afacerilor noastre”, au declarat reprezentantii Vestas.

Recent, Romania si-a consolidat legislatia privind energia regenerabila, prelungind valabilitatea certificatelor verzi emise pentru proiectele in domeniul energiei regenerabile de la 2015 la 2017 si imbunatatind alte facilitati financiare pentru dezvoltatorii din domeniul energiei eoliene, scrie Dailybusiness.

„Romania are, pe langa potentialul energetic, si suficiente spatii pentru dezvoltarea parcurilor eoliene si o retea ce ar putea prelua o cantitate importanta de energie regenerabila. Exista, totodata, si un apetit al investitorilor straini si locali de a intra pe aceasta piata.”, a adaugat Andrew Hilton.

In ceea ce priveste celelalte tari din regiune, Vestas este prezent si pe pietele din Bulgaria si Ucraina.

„In Bulgaria, unde activam de 3-4 ani, exista de asemenea constrangeri. Problemele de acolo sunt usor diferite fata de cele din Romania. In Ucraina exista resurse, legislatie, dar sistemul in ansamblu nu este suficient dezvoltat”, a afirmat presedintele Vestas Central Europe.

Un alt jucator pe piata locala a energiei eoliene este compania americana General Electric (GE), furnizorul de turbine eoliene al companiei CEZ , care construieste cel mai mare parc eolian din Europa, cu o capacitate de 600MW. Parcul include doua etape si este amplasat in localitatile Fantanele si Cogealac, din judetul Constanta.

Desi etapa Fantanele a fost finalizata, avand o capacitate instalata de aproximativ 250 MW, proiectul de la Cogealac este stopat din cauza divergentelor dintre Inspectoratul teritorial in Constructii Constanta si Consiliul Judetean Constanta cu privire la autorizatia de constructie.

GE va furniza turbine eoliene si pentru proiectele Mireasa 2, detinut de Eco Power Wind, si Silistea 1, care va apartine companiei Romconstruct Top.

De asemenea si producatorul german de echipamente Siemens a semnat un contract cu Enel Green Power prin care va furniza companiei italiene circa 260 de turbine eoliene pentru diverse proiecte europene, inclusiv in Romania.

Sursa: Dailybusiness

ianuarie 27, 2011 at 1:01 pm Lasă un comentariu

GE – contracte pentru 258 de turbine eoliene in Brazilia

Brazilia, liderul in energie eoliana din America Latina, ofera in continuare oportunitati semnificative de dezvoltare in domeniul energiei eoliene.

In cadrul Licitatiilor de Energie Alternativa pentru 2010 din aceasta tara, GE (NYSE: GE) a anuntat patru noi contracte incheiate cu dezvoltatori locali care si-au asumat angajamente pentru furnizarea a peste 400 MW de energie curata, generata din surse eoliene, in productia de energie regenerabila a Braziliei. Aceste angajamente insumeaza 258 de turbine eoliene avansate ale GE cu capacitate de 1,5 si 1,6 MW. Turbinele eoliene GE din seria de 1,5 MW sunt turbinele eoliene cu cea mai extinsa prezenta la nivel mondial.

Clientii care si-au luat angajamente fata de GE in cadrul Licitatiilor de Energie Alternativa pentru anul 2010, in Brazilia, sunt Renova Energia  S.A., Dobreve Energia S.A. (DESA), Contour Global si Bioenergy. Proiectele celor patru clienti sunt localizate in statele Bahia si Rio Grande do Norte.

„Capacitatea noastra de a furniza cea mai buna tehnologie adecvata conditiilor de vant din Brazilia ne garanteaza succesul continuu in cadrul licitatiilor de energie eoliana din aceasta tara”, a declarat Victor Abate, vicepresedinte—energie regenerabila pentru GE Power & Water. „Ne axam pe cresterea competitivitatii clientilor astfel incat acestia sa devina cei mai competitivi din Brazilia, in timp ce se concentreaza pe implicarea in indeplinirea obiectivelor nationale de energie regenerabila”.

Sursa: Smartfinancial

decembrie 20, 2010 at 1:18 pm Lasă un comentariu

Cum ajuta parcurile eoliene si alte afaceri sa infloreasca

Parcurile eoliene, care sunt cel mai fierbinte domeniu de investitii al momentului in Romania, reprezinta afaceri bune nu doar pentru tra­ditionalii furnizori de echipa­mente, ci si pentru domenii cum ar fi asigurarile, transportul, constructii etc.

Totodata, necesitatile care apar in momentul instalarii unui parc eolian nasc noi business-uri in zona, cum ar fi de exemplu monitorizarea zgomotului produs de morile de vant, potrivit Ziarul Financiar.

Poate una dintre primele afaceri dezvoltate in jurul investitiilor eoliene a fost aceea a serviciilor de consultanta. Potrivit unor date furnizate de Wind Expert, cea mai mare firma de consultanta romaneasca din domeniu, dar tinand cont si de statisticile europene, costurile pentru aceasta etapa de dezvoltare a unui parc eolian variaza intre 1% si 5% din valoarea totala a unei investitii. Wind Expert a inceput sa devina cunoscuta in anii 2007-2008, cand a inceput febra investitiilor in acest domeniu, a doua dupa cea imobiliara.

Cat costa asigurarea unui MW

Unul dintre serviciile care incep sa prinda contur ca urmare a construirii de parcuri eoliene este cel al asigurarilor pentru aceste proiecte, scrie Ziarul Financiar.
„Principalele riscuri despre care vorbim in cazul unei astfel de investitii sunt riscurile de construire, pierderea veniturilor cauzata de daunele asupra echipamentelor, riscurile produse de daunele provocate de o terta parte, daunele care pot fi aduse mediului inconjurator sau pierderile cauzate de absenta vantului. De obicei cele mai cerute servicii sunt cele privind asigurarea impotriva unor probleme tehnice ale generatorului, actele de hotie sau defectele de productie”, explica Steven Muray, repre­zentant al Marsh, cel mai mare broker de asigurari la nivel mondial si consultant de risc.
Muray spune ca deocamdata compania sa nu a incheiat polite de asigurare pentru proiecte in Romania, dar este o piata pe care o analizeaza tinand cont de numarul mare de investitii eoliene anuntate.
„De obicei, asigurarea unui MW in energie eoliana pentru toate riscurile mentionate mai sus costa intre 20.000 si 30.000 de euro”, spune reprezentantul Marsh.

Avem o turbina. Cum o transportam?

Tinand cont de dimensiunile foarte mari ale acestor echipamente, care ajung pana la 100 de metri inaltime cu un diametru la fel de mare, companiile de transport au sesizat oportu­nitatea de afaceri si au inceput sa cumpere autovehicule speciale pentru turbinele eoliene.
„Inca din 2008 am inceput sa ne pregatim. Acum avem o flota de 14 camioane destinate pentru acest tip de transport. Este o investitie buna pentru ca este o industrie in dezvoltare”, spune Catalin Morcov, directorul general al companiei de transport agabaritic intern si international Improdex 3M. Un astfel de camion special poate ajunge sa masoare 55 de metri lungime si sa care circa 100 de tone, masinile fiind importate din tari precum Olanda sau Germania, zone cu traditie in ceea ce priveste industria eoliana, scrie Ziarul FInanciar.
„Costurile pentru un astfel de camion variaza. Astfel vorbim de sume pornind de la 100.000 pana la 600.000 de euro pe semi­remorca, in timp ce un cap-tractor costa de la 70.000 de euro pana la 250.000 de euro”, spune reprezentantul Improdex 3M, firma de familie infiintata in urma cu 18 ani. Acesta nu a precizat cat costa transportul unei turbine din portul Constanta, de exemplu, pana in comuna Fan­tanele, acolo unde cehii de la CEZ construiesc un parc eolian, dar a precizat ca „nota de plata” se factureaza in functie de kilometri si de anu­mite studii de traseu.
Improdex Autotransport 3M, companie detinuta de Gheorghe Morcov, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de un milion de euro si avea 18 angajati, potrivit datelor Registrului Comertului.

Microfoane pentru linistea satelor

O alta afacere care incepe sa prinda aripi este cea a sistemelor de supraveghere pentru parcurile eoliene.
„In general, investitia pentru montarea unui sistem de supraveghere video costa intre 6.000 si 15.000 de euro pe turbina, investitia in aceste echipamente fiind dependenta de dimensiunea parcului eolian. Monitorizarea video se poate face la dispeceratul nostru sau al clientului. Nu este vorba numai de securitatea unui parc, dar si de cresterea productivitatii. Mai mult, un parc supravegheat video este mai atractiv cand un dezvoltator vrea sa-l vanda”, spune Sebastian Enache, director general al Wind Power Energy, companie care face parte din grupul Mon­sson, controlat de omul de afaceri Emanuel Munt­mark, unul dintre cei mai cunoscuti dezvoltatori locali de proiecte eoliene, scrie Ziarul Financiar.

Pana si monitorizarea zgomotului produs de centralele eoliene devine o afa­cere in con­textul in care acesta tre­buie sa se incadreze intre anumite limite. Astfel, in loc ca un in­vestitor sa renunte la montarea unei tur­bine eoliene din motivul ca este prea aproape de un sat, o poate monta, dar o ope­reaza astfel incat aceasta sa nu produca un disconfort acustic locuitorilor respectivei localitati.
„Practic, vorbim despre niste stalpi cu mi­cro­foane care sunt amplasati de jur imprejurul unei localitati si care permit mo­nitorizarea zgomotului produs de un parc eolian. Aceste microfoane trimit o serie de date catre un soft care mai departe regleaza turbina astfel incat aceasta sa nu produca un zgomot mai mare decat cel permis. Astfel, nu mai trebuie sa renunti la o turbina si o poti controla mo­dificandu-i puterea. Sistemul costa intre 50.000 si 150.000 de euro in functie de dimensiunea localitatii”, explica Enache.

Sursa: Ziarul Financiar

octombrie 27, 2010 at 11:58 am Lasă un comentariu

Care sunt cele mai mari 20 de parcuri eoliene din Romania?

Potrivit  Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, 19 din primele 20 de proiecte ca dimensiune care au trecut de aceasta faza de avizare, cea a obtinerii contractelor de racordare, sunt localizate in Dobrogea, in diferite localitati din Tulcea sau din Con­stanta, un singur investitor alegand Galatiul pentru a-si realiza investitia. Semnarea con­­tractului de racordare la retea, fie ca este vorba de reteaua de electricitate administrata de Tran­selectrica sau de cele care sunt controlate de catre distribuitorii de energie, cum ar fi Enel (Italia), CEZ (Cehia), scrie Ziarul Financiar.

ON (Germania) sau de catre Electrica, este o etapa importanta in realizarea unui proiect eolian, urmatorii pasi pe care un investitor trebuie sa-i parcurga fiind punerea sub tensiune a capacitatilor de productie, obtinerea autorizatiei de mediu si a licentei de producere. Practic, de cand un investitor semneaza un contract de racordare cu operatorul retelei electrice unde urmeaza sa fie amplasat un parc eolian, trebuie sa inceapa constructiile.

In total, potrivit datelor Transelectrica de la inceputul lunii august, aveau contracte de racordare la re­tea 133 de proiecte cu o capacitate cumulata de peste 3.600 MW, ceea ce reprezinta echi­valentul a circa cinci reactoare ale centralei nucleare de la Cernavoda, informeaza Ziarul Financiar.

„Teoretic, daca ai deja un contract de racordare la retea, inseamna ca esti dispus sa mergi mai departe. Semnarea acestui contract inseamna ca esti dispus sa platesti o taxa de racordare la retea a carei valoare depinde de solutia tehnica pe care o are fiecare proiect in parte. Este un pas destul de costisitor pe care nu il faci daca nu vrei sa mergi mai departe”, spune Alexandru Teodorescu, consultant independent in domeniul energiilor regenerabile.

Comparativ cu proiectele care au doar avizul de racordare la retea, parcurile eoliene care deja au semnat un contract au o sansa de realizare mult mai mare.  „Cineva care a ajuns la contractul de racordare este mult mai probabil sa-si duca inves­titia la capat fata de cineva care este in faza de aviz de racordare. Ini­tial erau 21.000 MW in proiecte eoliene care aveau avize de racordare la retea. Acum, proiectele care au avize au ajuns la 4.700 MW, iar cele care au contracte de racordare au ajuns la 3.600 MW in august de la 2.700 in iunie. Tendinta este aceea de a se stabili o egalitate intre cele doua etape de avizare”, explica Ionel David, consultant pe relatii publice din cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana.

Cele mai multe dintre cele 20 de proiecte analizate au fost incepute de companii locale, infiintate tocmai cu scopul dezvoltarii proiectelor de energie eoliana pentru ca o­data ajunse intr-o etapa destul de inaintata sa fie vandute catre investitori straini. Astfel, dintre cele 20 de proiecte, mai bine de jumatate au fost preluate de mari investitori, cum ar fi CEZ (Cehia), Enel (Italia), Energias de Portugal, Iberdrola (Spania), Verbund (Austria) sau RWE Innogy, divizia de energie regenerabila a nemtilor de la RWE, scrie Ziarul Financiar.

Cel mai cunoscut antreprenor local in ceea ce priveste proiectele de energie eoliana este omul de afaceri suedez de origine romana Emanuel Muntmark.

Acesta a refuzat constant sa apara cu declaratii oficiale in presa, dar proiectele pe care le-a dezvoltat au fost vandute unor firme precum CEZ, Petrom, cea mai mare companie locala, si recent catre ButanGas Romania. Alte proiecte au fost dezvoltate de companii cu actionariat cipriot sau de catre persoane fizice despre care se stiu foarte putine lucruri, informeaza Ziarul Financiar.

Pe lista celor 20 de mari proiecte eoliene care s-ar putea realiza in Romania conduce detasat CEZ care intentioneaza sa construiasca doua parcuri eoliene cu o capacitate totala de 600 MW, in valoare de 1,1 miliarde de euro, in localitatile dobrogene Fan­tanele si Cogealac.

Potrivit celor mai recente informatii, la Fantanele sunt instalate circa 120 de turbine dintre cele 139 de unitati planificate, dintre care 90 sunt deja in functiune.

In ceea ce priveste partea de la Cogealac, aceasta investitie este intarziata din cauza mai multor probleme pe care investitorii le au cu diferite autoritati locale implicate in procesul de avizare a proiectului.

Un alt mare proiect este realizat de catre divizia de energie regenerabila a Energias de Portugal.

„Din datele pe care le avem noi, anul acesta ar putea fi puse in functiune parcuri eoliene cu o capacitate de 650 MW, cele mai mari investitii fiind parcul eolian de la Fantanele al CEZ, parcurile pe care le face Energias de Portugal la Pestera si Cernavoda si parcul facut de Enel. Lor li se alatura si o serie de investitii mai mici”, spune David.

Saltul fata de 2009 este spectaculos pentru ca la sfarsitul anului trecut pe plan local nu erau instalati decat 14 MW. „ªi in 2011 tendinta va fi clar crescatoare”, spune Teodorescu. Doar un sfert din bani raman in tara Cei 2.400 de MW din primele 20 de proiecte eoliene din Romania care au contracte de racordare la retea ar presupune investitii de peste 3,8 miliarde de euro, tinand cont de faptul ca investitia intr-un MW eolian costa intre 1,6 si 1,8 milioane de euro.

Statisticile europene arata insa ca aproximativ 75% din valoarea unui proiect eolian se duce pe partea de echipamente. Cum in Romania nu exista deocamdata producatori de turbine eoliene, cea mai mare parte a unei investitii in eoliene se duce la export, catre firme cum ar fi General Electric, Siemens sau Vestas care au experinenta in acest domeniu. Astfel, din cei 3,8 miliarde de euro pe plan local ar mai ramane aproximativ un miliard de euro care acopera lucrari cum ar fi realizarea fundatiilor, partea de conectare la retea sau constructia de drumuri.

„Cele mai multe locuri de munca pentru un proiect eolian sunt create de lucrarile de drumuri, fundatii si realizarea instalatiilor electrice. Locurile de munca majoritare intr-o investitie eoliana sunt create in faza de creare a campului eolian”, explica David. Potrivit acestuia, desi echipamentele sunt montate cu specialisti din partea firmelor producatoare de turbine eoliene, acestia la randul lor au nevoie de cazare in Romania, de mancare, necesitati care creeaza la randul lor valoare pentru economia locala.

Sursa: Ziarul financiar

septembrie 8, 2010 at 2:11 pm Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Pagini

Categorii

octombrie 2019
L M M J V S D
« oct.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031