Posts tagged ‘turbine eoliene’

Beneficiile constructiei celui mai mare parc eolian din Europa de Est

Aproape 500 de oameni au lucrat în perioada de vârf a lucrarilor de constructie pentru cel mai mare parc eolian care se face în România, aproape jumatate din valoarea investitiei realizata de cehii de la CEZ pe raza comunelor Dobrogene Fantanele si Co­gealac intrând în contul unor companii românesti.

Doua comune anonime din Dobrogea ajun­geau în vara anului 2010 în paginile ziarului francez Le Monde, una dintre cele mai cunoscute publicatii la nivel european, la acel moment jurnalistii caracterizând între­gul litoral românesc ca fiind noul El Dorado al energiei eoliene. Ceea ce atragea atentia atunci era investitia de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ începusera sa o faca pentru ridicarea celui mai mare parc eolian din Europa chiar pe raza co­munelor dobrogene Fântânele si Cogealac. Acum, cehii sunt pe ultima suta de metri. Deja 155 de turbine eoliene din cele 240 pe care le are întreg proiectul produc energie, la finalul acestui an, întregul proiect de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavoda, urmând sa fie finalizat.

500 de oameni pentru vânt

Perioada de boom a energiei eoliene în România s-a suprapus cu anii în care criza a afectat rând pe rând domenii precum constructiile sau transporturile si a fost ca o bula de oxigen pentru multe companii. Daca în 2009 în România erau numai 14 MW instalati în parcuri eoliene, acum sunt mai bine de 1.165 MW functionali, potrivit datelor Transelectrica, ceea ce înseamna ca acest sector a atras în plina criza investitii de circa 1,7 miliarde de euro. O parte din acesti bani a ramas în România, desi cei mai muti au intrat în conturile marilor producatori de eoliene asa cum sunt General Electric, Siemens sau Vestas.

„În perioada de vârf a constructiei parcurilor eoliene CEZ, pe santier au lucrat 400-500 de persoane, angajati ai CEZ si ai com­paniilor subcontractoare”, spun repre­zen­tantii CEZ România. Potrivit datelor Trans­electrica, la juma­tatea acestui an CEZ avea functionali 387,5 MW din cei 600 MW pro­iectati.

Doar o mica parte din aceste noi locuri de munca vor ramâne, pentru ca numarul an­ga­jatilor care deservesc permanent acest parc este 25 de oameni ai CEZ la care se mai adauga alte 75 de persoane care provin de la com­paniile subcontractate pentru servicii asa cum sunt service-ul sau paza obiec­ti­velor.

Firme românesti pentru lucrari

În afara de locurile de munca, repre­zen­tantii CEZ spun ca 45% din valoarea in­ves­titiei se regaseste sub forma platilor pentru companiile românesti. În total, la final investitia în parcul de 600 MW se va ridica la 1,1 mld. euro, potrivit datelor comunicate de companie, mai bine de jumatate din aceasta suma regasindu-se deja în turbinele ridicate.

„Platile catre firmele românesti au re­pre­zentat 45% din valoarea investitiei”, spun reprezentantii CEZ România. Pe lista com­paniilor românesti cu care cehii au lu­crat se numara EnergoBit, pentru lucrarile elec­trice, Viarom, Eraos, Lafarge, GE Ro­mânia, dar si diferite firme de transporturi spe­ciale.

De exemplu, EnergoBit, companie con­trolata de trei investitori clujeni, Peter Pal, Stefan Gadola si Ioan Socea, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 140 mil. euro, cu 20% mai mari fata de cele din 2010. Aproape 20% din toti acesti bani vin din contractele pe care clujenii le-au câstigat cu investitorii în parcuri eoliene, cel mai important fiind totusi cel semnat cu CEZ care vizeaza proiectarea si realizarea lucrarilor electrice.

Desi pe lista companiilor cu care CEZ lucreaza figureaza si GE România, gigantul american nu are o fabrica de productie a turbinelor eoliene pe piata locala, cea mai mare parte a echipa­mentelor fiind importata.

Bani din taxe, impozite si avize

Dincolo de locurile de munca si de con­trac­tele pentru companiile românesti, dez­vol­tarea parcurilor eoliene aduce bani si în contul primariilor si al statului prin taxele si im­pozitele platite.

„Toate avizele si autorizatiile necesare pâna în acest moment au costat 11,5 mil. lei (circa 2,6 mil. euro). Valoarea impozitelor pla­tite bugetelor locale si bugetului de stat în 2011 se ridica la 19 milioane lei (4,5 milioane de euro), iar valoarea estimata a acestora în 2012 este de 22 mil. lei (5 mil. euro)”, au mai spus repre­zen­tantii CEZ România. Alaturi de taxele platite la primarii, comunitatile locale pe suprafata carora se desfasoara constructia parcurilor eoliene beneficiaza de anumite lucrari de infra­struc­tura facute de in­ves­titori. În Fântânele CEZ spune ca s-a modernizat si extins sistemul de apa potabila, toate gospodariile fiind ra­cor­date. Totodata s-au reparat drumurile principale din comuna si s-au realizat investitii în sistemul de canalizare, alaturi de alte proiecte.

Banii din certificate, adevaratul magnet

Pe de alta parte, investitorii în parcuri eoliene au motive întemeiate pentru a realiza aceste proiecte. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul român pentru proiectele de energie regenerabila este una dintre cele mai generoase la nivel european. Schema se bazeaza pe certificate verzi si pe cote obligatorii. Astfel, în prezent fiecare MWh de energie eoliana este recompensat prin doua certificate verzi, care au o valoare stabilita prin lege între 27 si 55 de euro, în prezent ele tranzactionându-se la valoarea maxima.

Aceste certificate verzi sunt cumparate de furnizorii de energie care sunt obligati ca în cosul livrat clientilor sa aiba un anumit procent de energie verde. Dovada îndepli­nirii acestui procent este chiar nu­marul de certificate achizitionate. Pro­blema este ca achizitia acestor instrumente reprezinta costuri suplimentare pentru furnizori care sunt transmise mai departe în facturi. Astfel, cei care sprijina cu adevarat energia verde sunt consumatorii de energie, platitorii finali de facturi.

De exemplu, numai în primele patru luni ale anului CEZ România a încasat prin intermediul proiectului eolian de la Fântânele circa 33 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea certificatelor verzi emise în contul companiei.

„Câstigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi directionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este cresterea portofoliului de proiecte de productie a energiei din resurse rege­nerabile cu 3.000 MW pâna în 2016, în tari precum România, Germania, Polonia”, au mai precizat reprezentantii CEZ.

Sursa: Ziarul Financiar

iunie 19, 2012 at 12:55 pm Lasă un comentariu

Energobit mizeaza pe morile de vant

EnergoBit, spune ca lucrarile la cea de-a doua parte a parcului eolian de 1,1 miliarde de euro dezvoltat de cehii de la CEZ se afla in plina desfasurare, etapa Cogealac urmand sa fie finalizata in 2012.

EnergoBit este compania care se ocupa de proiectarea si realizarea lucrarilor electrice la parculul de 600 MW, aproape cat un reactor al centralei de la Cernavoda, pe care cehii il fac in doua localitati dobrogene, Fantanele si Cogealac, scrie Ziarul Financiar.

Daca la Fantanele lucrarile sunt aproape finalizate, la Cogealac , pe fondul mai multor conflicte cu primaria comunei, constructiile au fost blocate.

Astfel, daca initial termenul de finalizare pentru intreaga investitie era sfarsitul anului trecut, cel mai probabil lucrarile se vor
termina in 2012.

Contractul castigat de EnergoBit cu cehii de la CEZ arata ca si companiile romanesti pot beneficia de investitiile straine din
domeniul energiei verzi. In contextul in care cei mai multi bani ii primesc produ­catorii de turbine eoliene, nicio companie de profil neavand acum o fabrica in Romania, numai aproxi­mativ 25% din valoa­rea acestor parcuri ra­mane local fiind impar­tita intre companiile de construc­tii sau companiile din domeniul lucrarilor electrice.

Vant bun la Cogealac

EnergoBit a identificat aceasta oportunitate, si dincolo de CEZ mai are in portofoliu si colaborari cu Petrom, ButanGas sau Energias de Portugal, companii care investesc sute de milioane de euro in „mori de vant”.

„Partea de energie verde a ajuns sa reprezinta circa 20% din valoarea afacerilor inregistrate de noi. Daca anul trecut am ajuns la 100 de milioane de euro, pentru anul acesta ne-am bugetat 120 de milioane de euro”, spune Florin Pop, directorul general al EnergoBit.

In legatura cu proiectul eolian al CEZ, reprezentantii EnergoBit spun ca lucrarile au inceput sa mearga si la doua parte a proiectului, cea de la Cogealac, acolo unde ar trebui montate 101 turbine cu o inaltime de 100 de metri. „La Cogealac, ba am
inceput, ba ne-am oprit din cauza problemelor cu prima­ria, si tot asa, dar acum lucrarile merg intr-un ritm accelarat pentru ca investitorii vor sa recupereze timpul pierdut. Deja se toarna fundatiile. Cred ca anul acesta se vor monta 40-45 de turbine, restul urmand da fie montate anul viitor”, a explicat Stefan Gadola, vicepresedintele EnergoBit si unul dintre cei trei asociati principali ai grupului, potrivit Ziarul Financiar.

Potrivit reprezentantilor EnergoBit, compania lucreaza acum pe partea electrica pentru parcuri eoliene cu o capacitate instalata de 1.400 MW, echivalentul in capacitate a doua reactoare de la Cernavoda.

10 milioane de euro de la BERD

Parcurile eoliene sunt cel mai fierbinte domeniu de investitii al momentului, atragand in ultimii doi ani de zile proiecte de circa un miliard de euro, in perioada 2011-2013 fiind asteptate investitii de 5 miliarde de euro.

Potentialul Romaniei in acest domeniu vine din doi factori: vantul foarte bun din zona Dobrogei si schema de sprijin generoasa pentru investitorii de profil.

Dincolo de parcurile eoliene, EnergoBit este interesat si de proiectele de eficienta energetica, grupul semnand ieri un contract de imprumut cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in valoare de 10 milioane de euro.

Aceste proiecte urmeaza sa fie derulate in colaborare cu municipalitati, dar si cu companii private. EnergoBit nu a oferit detalii
concrete despre viitorii beneficiari ai acestor proiecte.

EnergoBit este o companie pusa pe picioare in anul 1990 de trei fosti angajati ai Renel, care acum sunt si asociatii principali: Stefan Gadola, Ioan Socea si Peter Pal, fiecare detinand acum functia de vicepresedinte.

Grupul are in prezent 800 de angajati, dintre care 200 sunt de profesie ingineri.

Sursa: Ziarul Financiar

iulie 26, 2011 at 11:45 am Lasă un comentariu

Circa 70% dintre companiile din industrie au programe de management energetic

Energiile conventionale, bazate pe combustibilii fosili (carbune, petrol si gaze naturale), limitate in timp si poluante, vor face loc tot mai mult energiilor alternative.

Potrivit datelor Green Business Index (GBI 2011), la 67% dintre companiile respondente din sectorul Industrie/ Productie exista implementat un program de management energetic, scrie Green-report.

Programele investitionale pentru proiecte de eficienta energetica reprezinta teoretic trecerea de la intentii la fapte. La ambele categorii, 65% dintre companii au declarat ca au programe de investitii pentru reducerea consumului de energie electrica, a emisiilor poluante sau modernizarea si inlocuirea echipamentelor consumatoare ineficiente.

De asemenea, pentru introducerea surselor regenerabile de producere a energiei electrice (panouri fotovoltaice, turbine eoliene etc.) au raspuns 11% dintre companiile care activeaza in Industrie/Productie si 22% dintre cele din sectorul Servicii/Comert. Doar 2% dintre companiile respondente, din ambele domenii de activitate, au in program cogenerarea/trigenerarea, scrie Green-report.

In sectorul Industrie/Productie, 83% de companii au un responsabil energetic, dar nu in cadrul unui departament special. In privinta existentei unui audit energetic la nivelul companiei, 44% nu au deloc, iar 6% au raspuns afirmativ, acesta fiind mai vechi de 2 ani.Tot in sectorul Industrie/Productie, toate companiile considera ca infrastructura (post de transformare, bransament electric) de distributie a energiei electrice este eficienta.

Spre deosebire de atitudinea fata de consumul de apa, companiile au o deschidere mai larga in sensibilizarea si implicarea angajatilor in rationalizarea consumurilor de energie electrica, peste 90% din ele raspund afirmativ.

Pentru pastrarea constanta a factorului de putere (in vederea reducerii costurilor cu energia reactiva), 39% dintre respondenti nu au montate baterii de condensatoare, iar restul de 61% au, dar vechimea acestora este mai mare de 5 ani. Peste 80% dintre companii au UPS-uri pentru procesele sensibile la fluctuatiile parametrilor energiei electrice ( 89% din Industrie/ Productie si 81% din Servicii/Comert).

Intr-o proportie asemanatoare, companiile respondente considera ca nu au probleme legate de asigurarea continua si pastrarea constanta ale parametrilor calitativi ai energiei electrice (tensiune si frecventa). Rezultatele acestui raport au fost generate din chestionarea companiilor inscrise in Green Business Index.

Sursa: Green-report

iunie 28, 2011 at 10:24 am Lasă un comentariu

Articole mai vechi


Pagini

Categorii

iulie 2020
L M M J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031