Mihai David: Singurul lucru care ne-a mai ramas in picioare este sistemul energetic

noiembrie 1, 2010 at 1:00 pm Un comentariu

Odata cu disparitia unor mari centre industriale care au fost transformate in afaceri imobiliare, singura carte mare pe care o mai poate juca Romania este cea a energiei, crede Mihai David, directorul general al Hidroelectrica.

„Singurul lucru care ne-a mai ramas in picioare este sistemul energetic. In Brasov de exemplu, care pe vremuri era al doilea centru economic al tarii, nu a mai ramas nimic. Cu ce o sa crestem? Cu IT-ul? In niciun caz”, crede seful Hidroelectrica. In acest moment David se ocupa de infiintarea unuia dintre cei doi giganti energetici, Hidroenergetica, prin care autoritatile locale incearca sa reorganizeze sistemul de productie din Romania, scrie Ziarul Financiar.

Desi ideea de a regrupa toate marile unitati de productie din Romania se confrunta cu un val de critici venite mai ales din partea marilor giganti energetici internationali veniti aici prin intermediul proceselor de privatizare, David crede ca in spatele acestui lucru sunt mai multe interese.

Una dintre principalele probleme ridicate in ceea ce priveste aceasta reorganizare este faptul ca prin comasarea unitatilor de productie de stat in doua companii uriase sunt eliminate posibilitatile de investitii noi care nu ar putea concura cu gigantii energetici in ceea ce priveste costul de productie, scrie Ziarul Financiar.

„Haideti sa ne uitam la ce au facut pana acum toate aceste grupuri venite in Romania pe partea de poductie. Nimic. Dar pe de alta parte vedem Petromul care mai are putin si termina o centrala pe gaze de peste 850 MW. Acest lucru in sine dovedeste ca argumentele privind blocajul pe care il generaza cele doua companii pentru investitii greenfield nu stau in picioare. Mai mult. Haideti sa ne gandim ca maine am vrea sa facem noi o trotineta in Italia. Cine credeti ca ne-ar lasa? Pietele de energie sunt supraprotejate”, mai spune David.

In ultimii ani au fost anuntate mai multe planuri de investitii ale marilor grupuri precum Enel, E.ON, CEZ sau GDF SUEZ in parteneriat cu statul roman, dar acestea nu au depasit nici acum nivelul de studii de fezabilitate, iar unele chiar au fost abandonate.

Toate aceste companii prezente in Romania sunt integrate si continua tendinta de integrare, nici in Italia, nici in Germania, Cehia sau Franta nefiind companii separate de energie hidro, nucleara sau termo. Aceste companii folosesc faptul ca au resurse integrate pentru a echilibra pierderile care se inregistreaza pe partea termo cu evolutia mult mai buna a energiilor mai ieftine (hidro si nuclear).

David mai spune ca mai este un motiv care determina reticenta marilor grupuri energetice in ceea ce priveste infiintarea celor doua companii de stat, scrie Ziarul Financiar.

„Se muta centrul pietei regionale. Germanii de exemplu au mari interese in Ungaria, dar energia pe care o producem noi aici este mult mai ieftin de transportat din Romania”, explica David. Cei doi giganti energetici Hidroenergetia si Electra ar fi trebuit sa devina functionali de la jumatatea acestui an, dar din cauza mai multor probleme legate de procesul de infiintare, cel mai probabil acestia vor deveni operationali in 2011.

Una dintre marile controverse in ceea ce priveste energia electrica si in special Hidroelectrica este cea a contractelor directe pe care compania le-a incheiat la inceputul anilor 2000 cu firme precum Energy Holding, care mai sunt in vigoare si azi si care recent au fost prelungite cu maximum cinci ani.

„In 2009 am avut o runda de negocieri cu toti partenerii. Pentru toate cele 17-18 contracte pe care le avem in derulare am crescut preturile cu 28-31% pentru energia livrata in 2010, aproape jumatate din aceste contracte fiind prelungite cu o perioada de pana la maximum cinci ani. Astfel, sunt unele contracte care dupa noile negocieri au fost prelungite pana in 2018. Azi vindem energia la un pret de 130 de lei pe MWh in contextul in care noi avem un cost de produtie de 90 MWh”, spune David, care a mai anuntat ca de la 1 ianuarie 2011 va avea loc o noua crestere de pret pe contractele directe.

In ceea ce priveste contractul pe care Hidroelectrica il are cu Alro, combinatul cumpara energia necesara la un pret de 105-120 de lei pe MWh.

Principalele critici legate de aceste contracte se refera la pretul mic cu care se vinde energia comparativ cu cel de pe bursa de electricitate OPCOM, dar si la faptul ca prin vanzarea acestei energii catre anumite companii, populatia, care este alimentata in mare parte cu energie termo, ar plati un pret mai mare.

„Contractul ideal pe care noi putem sa-l semnam este pe termen foarte lung cu posibilitati de crestere a preturilor. Eu nu am alt instrument de negociere in fata bancilor pentru ca ele nu iau garantii in turbine sau in apa care curge prin centrale. O mare problema a bursei de energie este tocmai faptul ca nu putem incheia contracte pe termen lung.”

„ªi bine. Sa spunem ca iesim pe bursa la un pret de 160 de lei MWh. Nimeni nu mai cumpara peste acest pret, nimeni nu mai ia de la complexurile energetice. Cu ele ce facem? Sa luam a doua varianta. Sa spunem ca mergem toti la pretul maxim. Atunci nimeni nu va mai exista pe piata concurentiala, ci s-ar intoarce la regimul reglementat, ceea ce inseamna ca practic ii obligi pe producatori sa-si vanda toata energia sub costuri.”

Regimul reglementat este cel in care se afla de exemplu consumatorii casnici, acesta incluzand toate tipurile de consumatori de energie inainte de liberalizarea pietei. Odata cu formarea pietei concurentiale, marii consumatori de energie au avut posibilitatea de a iesi la negocieri astfel incat sa-si creeze consumul de energie conform propriilor nevoi, informeaza Ziarul Financiar.

„Noi am iesit de pe pietele externe tocmai din cauza costurilor mari pe care le aveau produsele noastre. Nu a stiut nimeni la inceput sa profite de piata libera a energiei. Investitorii straini au fost primii care si-au pus problema unui management al energiei, cost care in anumite industrii este substantial”, a mai declarat David.

Practic prin aparitia traderilor de energie, anumite riscuri in ceea ce priveste alimentarea cu electricitate a marilor consumatori au fost preluate de acestia, pornind de la formarea unui cos avantajos in ceea ce priveste pretul pana la realizarea profilurilor de consum specializate pentru fiecare client in parte.

O industrie dependenta de energie este cea a aluminiului, Alro Slatina fiind unul dintre cele mai controversate contracte ale Hidroelectrica si care a fost prelungit pana in 2018.

„Foarte bine, haideti sa reziliem acest contract. Sa zicem ca nu mai dam nimic la industrie, o dam pe toata la casnici. Atunci industria va ramane cu energia cea mai scumpa, iar tu ramaii somer pentru ca firma la care lucrezi nu va mai face fata in ceea ce priveste costurile. Interdependentele din acest domeniu sunt uriase. Alro ese unul dintre putinele lanturi industriale care ne-au mai ramas, iar ceea ce facem noi aici se intampla si in Franta si in Canada”, mai spune David.

Intrebarea in cazul contractului cu Alro este de ce Hidoelectrica vinde o parte din productia sa catre companii la un pret mai mic in conditiile in care Alro are si licenta de furnizare a energiei electrice, astfel ca ar putea juca si rol de trader.

Mai mult, traderii care cumpara energia de la Hidroelectrica o vand mai departe pe piata libera la un pret mai mare, niciunul nefiind implicat in activitati industriale.

Prelungirea contractelor directe de vanzare a energiei electrice este totusi o surpriza mai ales in contextul in care multa vreme s-a vehiculat chiar necesitatea rezilierii acestor contracte.

„Inainte de a incepe negocierile pentru cresterea preturilor, am analizat si aceasta varianta si ne-am pus pe facut calcule. Vorbim de plati de sute de milioane de euro. Noi niciodata nu am mers sub costuri, asa ca am luat decizia de a negocia pretul. In acest context, toata lumea mi-a cerut sa prelungim contractele, dar a depins de abilitatile fiecaruia, asa ca la finalul zilei avem contracte prelungite si contracte care si-au pastrat durata, dar oricum la toate au fost marite preturile”, a mai spus seful Hidroelectrica.

Renegocierea contractelor si un an ploios au facut ca Hidroelectrica sa inregistreze venituri totale de 2,53 miliarde de lei (608 milioane de euro) in primele trei trimestre ale anului, cu 38% mai mult decat in primele noua luni ale anului trecut, profitul brut al companiei fiind de 414 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), fata de pierderea de 100 de milioane de lei anul trecut.

Profitul operational al companiei a crescut de aproape trei ori in perioada analizata, pana la 1,1 miliarde de lei (264 de milioane de euro).

Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, spune ca in comparatie cu o investitie intr-o hidrocentrala, care are un efect de multiplicare in economie de una la patru, investitia in eoliene are un impact mult mai mic pe plan economic din cauza faptului ca echipamentele sunt importate.

„La o hidrocentrala proiectarea se face aici, constructiile sunt facute de companii romanesti, materialele sunt produse aici, cimentul este facut aici. Efectul de multiplicare este de unu la patru. O sa ne trezim ca facem o padure de eoliene pe care o sa le tinem pe ambreiaj pentru ca nu sunt linii de evacuare din Dobrogea spre celelalte zone ale Romaniei”, mai spune David.

De ce are nevoie compania de contracte pe termen lung:

Contractul ideal pe care noi putem sa-l semnam este pe termen foarte lung cu posibilitati de crestere a preturilor. Eu nu am alt instrument de negociere in fata bancilor pentru ca ele nu iau garantii in turbine sau in apa care curge prin centrale. O mare problema a bursei de energie este tocmai faptul ca nu putem incheia contracte pe termen lung.

Proiectele eoliene:

La o hidrocentrala proiectarea se face aici, constructiile sunt facute de companii romanesti, materialele sunt produse aici, cimentul este facut aici. Efectul de multiplicare este de unu la patru. O sa ne trezim ca facem o padure de eoliene pe care o sa le tinem pe ambreiaj pentru ca nu sunt linii de evacuare din Dobrogea spre celelalte zone ale Romaniei.

Haideti sa ne uitam la ce au facut pana acum toate aceste grupuri venite in Romania pe partea de poductie. Nimic. Dar pe de alta parte vedem Petromul care mai are putin si termina o centrala pe gaze de peste 850 MW. Acest lucru in sine dovedeste ca argumentele privind blocajul pe care il genereaza cele doua companii pentru investitii greenfield nu stau in picioare. Mai mult. Haideti sa ne gandim ca maine am vrea sa facem noi o trotineta in Italia. Cine credeti ca ne-ar lasa? Pietele de energie sunt supraprotejate.

Sursa: Ziarul Financiar

Reclame

Entry filed under: Energie, Energie electrica. Tags: , .

Cum ajuta parcurile eoliene si alte afaceri sa infloreasca Cu ajutorul instrumentelor NI, Ford se mentine in topul inovatiilor

Un comentariu Add your own

  • 1. Mihai  |  noiembrie 1, 2010 la 10:42 pm

    Daca afirmati ca energia nucleara este un ieftina.. atunci imi dau seama de ce tara a ajuns unde a ajuns. Management prost…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Pagini

Categorii

noiembrie 2010
L M M J V S D
« oct.   dec. »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

%d blogeri au apreciat asta: