Cat castiga producatorii de energie verde din certificate verzi

Cele 59 de companii care produc in prezent energie regenerabila in Romania au primit in primele sapte luni ale anului 838.570 de certificate verzi, in valoare totala de 46 de milioane de euro, arata datele Transelectrica.

Potrivit legislatiei aflate in prezent in vigoare, producatorii de energie verde primesc pentru un MWh de electricitate livrat in retea cate un certificat verde, pe care il vand pe o piata specializata, pentru a obtine un castig in plus fata de pretul energiei.

Furnizorii de energie sunt obligati sa cumpere un numar de certificate verzi, proportional cu livrarile de electricitate, insa aceste
costuri sunt reflectate mai departe in factura platita de consumatorii finali.

Pretul certificatelor este intre 27 si 55 de euro, insa pana acum tranzactiile au fost realizate doar la pretul maxim. Aceasta deoarece productia de energie verde este inca mica relativ la cota pe care furnizorii o au de indeplinit, scrie Adevarul.

Legislatia va fi modificata, iar, incepand din septembrie, producatorii de energie eoliana vor primi cate doua certificate verzi
pentru un MWh de energie livrata.

Astfel, un MWh de energie eoliana va costa de trei ori mai mult decat energia clasica. Aceasta deoarece la pretul energiei propriu-zise, de circa 45 de euro pe MWh, se va adauga valoarea celor doua certificate verzi, adica 110 euro.

CEZ a produs in sapte luni mai mult decat in intregul an 2010

La finele lunii iulie, in Romania erau instalate in total capacitati de producere a energiei regenerabile de 689 de MW, din care 582 de MW in turbine eoliene, 81,2 in microhidrocentrale, 1,007 MW de electricitate fotovoltaica si 25,2 MW de energie pe baza de biomasa.

Cel mai mare producator de energie verde, CEZ Romania, a castigat pana acum in acest an 20,6 milioane de euro din vanzarea certificatelor verzi, scrie Adevarul.

Parcul pe care il opereaza, cel de la Fantanele, are o putere instalata de 337,5 MW si a produs in perioada ianuarie-iulie 2011 o cantitate de energie de 0,37 TWh.

Anul trecut, parcul a generat 0,3 TWh, iar reprezentantii CEZ au declarat recent ca se asteapta la o productie de trei ori mai mare in acest an.

Alti producatori importanti din acest sector sunt portughezii de la EDP Renovaveis, care au produs 76.083 de MWh in parcul eolian de la Pestera (judetul Constanta) si 49.776 de MWh in cel de la Cernavoda. Aceste proiecte le-au adus portughezilor 125.859 de certificate verzi in total, in valoare de 6,9 milioane de euro.

Si italienii de la Enel stau bine pe aceasta piata. Ei au primit 32.755 de certificate verzi in primele sapte luni ale anului, din vanzarea carora au obtinut 1,8 milioane de euro.

Vantul bate mai putin in timpul verii

Din raportul Transelectrica mai reiese ceva: productia de energie eoliana a fost mai mica in lunile de vara, cand vantul bate de regula cu o intensitate mai redusa.

Astfel, in timp ce luna cea mai buna pentru turbinele eoliene a fost martie, cand s-au produs 157.000 de MWh, productia a
scazut la 119.374 de MWh in iunie si la 88.832 de MWh in luna iulie.

Ultimul raport lunar al Autoritatii de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) pentru monitorizarea pietei de energie, cel aferent lunii mai, arata ca ponderea electricitatii din surse eoliene in totalul productiei a fost de 1,6%, in scadere de la 2,1%, cat a fost in aprilie.

Sursa: Adevarul

Investitii de 450 milioane euro in sapte termocentrale

Investitii de peste 450 milioane euro vor fi realizate in sapte proiecte majore de termoficare urbana, in urmatorii trei – patru ani, cu ajutorul fondurilor europene puse la dispozitia Romaniei prin POS Mediu.

Modernizarile sunt necesare in contextul in care Comisia Europeana a decis ca, din 2013, termocentralele care nu indeplinesc standardele UE vor primi mai putine certificate gratuite de emisii de gaze, scrie Capital.

“La Iasi, Bacau, Timisoara, Botosani, Ramnicu Valcea, Oradea si Focsani proiectele executate vor asigura confortul termic in apartamente, la un cost inca rezonabil. Vor supravietui chiar si cel putin trei termocentrale cu functionare pe carbune: Iasi-Holboca, Govora (pentru Ramnicu Valcea) si Timisoara-Sud”, potrivit directorului executiv al CET Govora, Ludovic Zelici.

Pentru cele șapte orașe, este vorba de investiții cu valori cuprinse intre 200 și 276 milioane lei, la care Comisia Europeana contribuie cu 50% si bugetul de stat al Romaniei, cu 45%. Restul de 5% vine de la primaria municipiului beneficiar, iar in cazul proiectului de la CET Govora, beneficiarul proiectului este Consiliul Județean Valcea.

Toate aceste proiecte se afla in stadiul organizarii licitațiilor, fie pentru managementul proiectului, fie pentru achiziția echipamentelor și a lucrarilor de montaj. Proiectele se refera la realizarea de instalații de reducere a emisiilor de dioxizi de sulf SOx si oxizi de nitrogen NOx, la reabilitarea unor conducte și a unor pompe din sistemul de termoficare, la etanșarea unor cazane de apa fierbinte și chiar la inchiderea ecologica a unui depozit de cenușa, scrie Capital.

CE da dreptul la certificate gratuite doar termocentralelor modernizate

Termocentralele sunt inca de baza in producerea energiei. “Peste jumatate din energia consumata provine din termocentrale. Acum este la moda energia eoliana si multi spera ca in zece ani aproape toata energia electrica sa provina de la aceste asa zise mori de vant. Dar si pana acum existau multi care vedeau salvarea energetica a lumii prin tehnologia centralelor nucleare. Lantul de
evenimente de la centrala japoneza de la Fukushima a stins si aceasta ultima speranta, demonstrand ca Cernobal 1986 n-a fost doar o intamplare. Dar Fukushima a fost si momentul de reevaluare a solutiilor clasice de producere a energiei, asa incat, in prezent, tehnologiile curate de ardere a carbunilor sunt din nou in atentia investitorilor”,a mai spus Zelici.

Aceasta cu atat mai mult cu cat noile reglementari europene obliga la modernizare. Astfel, noua directiva europeana a emisiilor industriale  care va intra in vigoare dupa anul 2014 impune aplicarea celor mai bune tehnologii atat pentru vechile termocentrale cat si pentru cele noi. Iar noua directiva de comercializare a gazelor cu efect de sera obliga noile termocentrale realizate dupa anul 2020 sa-si monteze instalatii de sechestrare și depozitare “pe vecie” a emisiilor de dioxid de carbon. Chiar si vechile centrale, vor avea dupa, anul 2012 probleme mari in Uniunea Europeana, din cauza emisiilor de dioxid de carbon, fiind obligate sa-si cumpere dreptul de a emite acest gaz cu efect de sera.

Doar termocentralele de cogenerare existente vor mai putea primi gratuit alocari parțiale de drepturi de emisie, pentru dioxidul de carbon, pentru intreaga perioada 2013 – 2020.

Aceasta dupa ce Comisia Europeana a adoptat luna trecuta o decizie privind modul in care vor fi acordate, din 2013, certificatele
gratuite de emisii de gaze cu efect de sera pentru unitatile din sectorul energetic, in special termocentrale. Conform noii decizii, termocentralele care nu indeplinesc standardele UE vor putea primi si din 2013 astfel de certificate, insa intr-un numar mai redus. Atfel, unitatile aflate in aceasta situatie vor fi nevoite fie sa-si reduca emisiile, fie sa achizitioneze certificate pentru a-si acoperi excesul de emisii de gaze cu efect de sera.

Instalatiile care nu indeplinesc standardele UE vor avea la dispozitie un anumit numar de certificate care vor fi mai putine fata de nevoile reale, fiind nevoite fie sa-si reduca emisiile, fie sa achizitioneze certificate pentru a-si acoperi excesul de emisii de gaze cu efect de sera.

Fonduri de 458 milioane euro pentru proiecte de reabilitare

Cea de-a treia axa prioritara a POS Mediu vizeaza “reducerea poluarii si minimizarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor centralizate de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare”. Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finantarea proiectelor din Axa
Prioritara 3 a POS Mediu se ridica la aproximativ 458 milioane euro, din care jumatate reprezinta finantare de la UE, iar restul este cofinantare nationala, scrie Capital.

Emisiile de poluanti atmosferici provenind de la instalatiile mari de ardere (IMA) care utilizeaza combustibili fosili si care produc energie si caldura (prin co-generare) au un impact semnificativ asupra mediului. Aceste instalatii emit concentratii ridicate de dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, metale grele (care cauzeaza ploi acide si presupun un risc enorm pentru sanatatea populatiei, in special in marile zone industriale) si gaze cu efect de sera, precum dioxid de carbon si metan.

In 26 dintre cele mai mari localitati din Romania, IMA sunt principalele surse de producere a energiei termice si a apei calde pentru populatie, dar si principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili utilizati in aceste instalatii (carbune, pacura).

Sursa: Capital

Cererea globala de energie se va dubla pana in anul 2050

Cererea globala de energie se va dubla pana in anul 2050, in timp ce consumul de energie electrica din lume va fi de doua ori mai mare incepand din anul 2030, potrivit informatiilor furnizate de Schneider Electric.

In acelasi timp, cantitatea de dioxid de carbon emisa in atmosfera va trebui redusa cu minimum 50% pana in 2050 pentru a evita orice modificari climatice dramatice. Pentru a raspunde noilor cerinte ale pietei, grupul francez investeste in dezvoltarea unei infrastructuri care sa utilizeze surse regenerabile de energie, potrivit AgendaConstructiilor.

Pe piata interna, Schneider a incheiat parteneriate cu grupurile Dacia-Renault, Electrica si Siemens pentru realizarea unei retele de alimentare a masinilor electrice. Totodata, compania a inaugurat, recent, primul centru regional de relatii cu clientii destinat exclusiv diviziei de IT, din tara noastra urmand a fi gestionate solicitarile provenite din Franta, Italia, Spania, Germania, Olanda,
Elvetia, Austria, Belgia, Luxemburg, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Romania, tarile adriatice si Israel. “Alegerea Romaniei drept tara de implementare a centrului regional de suport al diviziei de IT pentru intreaga Europa reprezinta o investitie importanta a companiei pe piata locala de munca, precum si o recunoastere a potentialului acesteia”, a declarat Saulo Spaolanse,
presedinte al Schneider Electric Romania.

La nivel de grup, Schneider Electric a inregistrat o crestere de 12% a veniturilor din primul trimestru al anului in curs, pana la valoarea de 4,94 miliarde euro, rezultate foarte bune fiind raportate in tarile cu economii aflate in curs de dezvoltare (+17%). In
Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa si America de Sud livrarile cumulate au crescut, in perioada analizata, cu 10%, pana la 836 milioane de euro. In 2010, concernul francez a consemnat o cifra de afaceri totala de 19,6 miliarde euro, pentru 2011 fiind estimata o crestere de 15% a acesteia, scrie AgendaConstuctiilor.

Holdingul este prezent in Romania de 14 ani, avand in prezent, aproximativ 170 de angajati. Cele mai importante proiecte in care
s-a implicat subsidiara autohtona in ultimii ani au fost proiectul Lakeview si centrul comercial Sun Plaza, in cadrul mall-ului fiind implementat un sistem integrat de securitate si management in valoare de 1,7 milioane de euro.

Sursa: AgendaConstructiilor